Mereu la granița României: problema iugoslavă

-


Săptămâna trecută, deputaţii Parlamentului din Kosovo au adoptat un număr de trei legi: Legea privind Forţele de Securitate ale Kosovo (KSF), Legea privind serviciul în KSF şi Legea privind Ministerul Apărării. Aceste legi deschid calea transformării a Forţele de Securitate ale Kosovo într-o armată a Kosovo. Carevasăzică, KSF ajunge Ministerul Apărării. Această acțiune a parlamentarilor din Kosovo, deși a fost anunțată de ceva vreme, nu a putut fi stopată de politicienii din Serbia, NATO și UE. Se anunță un nou conflict, într-o zonă atât de apropiată de România?

Ceea ce se întâmplă acum în Serbia este destul de îngrijorător: președintele Serbiei, Aleksandar Vučić și, totodată, comandantul suprem al Armatei Serbiei, împreună cu Aleksandar Vulin, ministrul apărării, și generalul Milan Mojsilović, şeful Statului Major General al armatei sârbe au vizitat zilele trecute unități militare aflate la granița Serbiei cu provincia Kosovo. Mai mult, o parte dintre unitățile și subunitățile militare sârbe au fost redislocate, presa neprimind, evident, niciun amănunt despre noua poziție a acestor forțe. Să fie vorba aici despre o simplă intimidare sau este la mijloc ceva mai mult decât atât, adică un lucru care să aducă iar războiul lângă granițele României?

Activitatea forțelor militare sârbe a fost ferm sprijinită de către politicieni. Guvernul Serbiei a condamnat hotărârea Pristinei de transformare a KSF în armată a Kosovo, subliniind că acest demers reprezintă o mare ameninţare la adresa păcii regionale din partea Pristinei. În viziunea Belgradului, acțiunea vecinilor ei reprezintă o fractură a dreptului internaţional, cu precădere a Rezoluției 1244 din 1999 a Consiliului de Securitate ONU, ba chiar încalcă şi Constituţia din Kosovo. În luarea de poziție a politicienilor sârbi se mai arată că Serbia va observa permanent situaţia din Kosovo și la nevoie va lua măsurile de rigoare. Nu putem să nu ne întrebăm: oare până unde vor merge aceste măsuri?

Protestele oamenilor politici sârbi nu mai contenesc. Ivica Dačić, prim-vicepremierul Serbiei și totodată ministru de externe, a declarat că Serbia va solicita inițierea de urgenţă a unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU, având în vedere că ceea ce dorește Kosovo încalca rezoluţia Consiliului 1244 din anul 1999. Șeful diplomaţiei sârbe afirmă că acțiunile inițiate de kosovari reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi stabilităţii în zonă și, mai ales, a securităţii poporului sârb.

Evident, nu putea lipsi din această afacere aliatul principal al sârbilor, Rusia. Serghei Lavrov, ministerul rus de externe, a criticat dur hotărârea Pristinei de a transforma KSF în armată kosovară şi a afirmat la rândul său că acest demers reprezintă un pas prin care se încalcă grav Rezoluţia 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU şi creează riscul – atenție mare! – de reluare a conflictului armat în zonă.

Rușii vin și cu informații care nu sunt de bun augur: ei evidențiază că deja se desfăşoară o pregătire intensivă a armatei kosovare albaneze şi cresc livrările de armament şi tehnică pentru aceasta, cu ajutorul SUA şi al unor ţări membre ale NATO. Moscova arată că prezenţa internaţională din Kosovo, adică UNMIK (United Nations Mission în Kosovo) şi KFOR (Kosovo Force), în conformitate cu mandatele aprobate și în baza aceleiași Rezoluţii 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU, au obligaţia să facă imediat tot ce le stă în putință pentru demilitarizarea şi desfiinţarea acestei așa-zise armate kosovare albaneze. Desigur, declarațiile lui Lavrov sunt îngrijorătoare și să nu uităm: alianța Serbiei cu Rusia a dus până la urmă la izbucnirea Primului Război Mondial.

De partea cealaltă a baricadei, norvegianul Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că nu susține adoptarea de către parlamentul kosovar a hotărârii de transformare a KSF, fapt ce s-a produs în pofida îngrijorărilor exprimate de Alianţa Nord-Atlantică. Trebuie însă subliniat că UE şi NATO, chiar dacă s-au aliniat împotriva transformării KSF în armată, nu au întreprins nimic concret pentru a împiedica sau sancţiona Kosovo (este cunoscut faptul că cele mai importante state membre ale celor două organizaţii susţin deschis sau tacit independenţa Kosovo, punând presiune la adresa Serbiei pentru ca aceasta să accepte independenţa provinciei Kosovo).

Care vor fi următori pași în această criză atât de apropiată de granițele țării noastre? Cel mai probabil Belgradul va juca în continuare cartea dreptului internaţional şi va obține desfăşurarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, aducând ca argument perfect vablabil încălcarea Rezoluţiei 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU. O intervenţie militară a Belgradului în Kosovo pare a nu fi probabilă, deși anumite unități militare ale Serbiei au fost alarmate. Acestea, cel mai sigur, vor fi folosite pentru a împiedica o acțiune de forță din partea Kosovo. Pristina nu va reveni asupra deciziei de începere a formării propriei armate, conștientizând sprijinul masiv al SUA.

Cu siguranță că această criză din Kosovo nu se va încheia atât de curând. Asta era parcă tot ceea ce mai lipsea României în viitorul an 2019!

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.