Ministerul Justiției propune schimbări ale legilor penale după cazul Caracal: Competența DIICOT va fi extinsă

-


Ministrul Justiției Ana Birchall a propus spre adoptare prin OUG un pachet de măsuri de modificare a legilor penale în contextul cazului Caracal. Percheziția va putea fi efectuată și noaptea, iar răpirea va fi sancționată mult mai aspru.

Modificările au fost propuse după ce grupul de lucru interinstituțional de la Ministerului Justiției a analizat în regim de urgență legislația penală în cazul infracțiunilor grave și foarte grave, contra persoanei, în special în situațiile în care este afectată valoarea socială supremă apărată de legea penală, respectiv viața, libertatea și integritatea corporală și sexuală.

Câteva dintre deficiențele legislative care vor fi remediate prin OUG:

– deficiențe în modul de incriminare a infracțiunii de „Lipsire de libertate în mod ilegal”

–faptul că beneficiul liberării condiționate se acordă prea ușor persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave îndreptate împotriva persoanei

– faptul că există necorelări între Constituția României și Codul de procedură penală în materia percheziției domiciliare și a infracțiunii flagrante

– faptul că pentru o apărare socială eficientă este necesar ca unele dintre infracțiunile grave împotriva persoanei să fie instrumentate de o structură specializată a Ministerului Public, cu expertiza necesară și cu capacitatea de a coagula resursele necesare abordării unor astfel de cauze

– necesitatea înăspririi regimului sancționator al infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și incriminarea separată a faptei comise prin răpire – ca formă agravată a lipsirii de libertate în mod ilegal precum și prevederea unor variante agravate, raportate la victimă.

Ministerul Justiţiei vrea înăsprirea condiţiilor de eliberare condiţionată. Astfel, acestea vor trebui îndeplinite cumulativ, în cazul în care cel condamnat să fie eliberat din puşcărie mai devreme.

„ART. 100. Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii
(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul închisorii dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
„a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;”
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, potrivit proiectului de act normativ.

„SECŢIUNEA a 6-a – Liberarea condiţionată
ART. 99. Condiţiile liberării condiţionate în cazul detenţiunii pe viaţă
(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul detenţiunii pe viaţă dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
„a) cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detenţiune;”
b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, se arată în proiectul de OUG.

Potrivit proiectului de OUG, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).”

Totodată, pentru toate cazurile de eliberare condiţionată nu se poate dispune această măsură „dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, sau în cazul pluralităţii de infracţiuni, pentru una din infracţiunile săvârşite, este de 10 ani sau mai mare, decât după executarea efectivă a cinci şesimi din durata pedepsei.”

În ceea ce priveşte percheziţia domiciliară, aceasta va putea fi dispusă la orice oră, chiar şi noaptea, în caz de flagrant.

„S-a constatat că termenul de 24 de ore poate constitui în unele cazuri. Noi propunem modificarea Codului de procedură penală – cererea procurorului prin care se solicită efectuarea percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată, nu în termenul de 24 de ore, aşa cum e prevăzut în prezent”, a declarat Ana Birchall.

„ART. 158 Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară
(…)
„(5) Cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează, de îndată, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.”

„(31) Percheziţia poate fi efectuată şi în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”, se arată în proiectul de OUG, postat pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat şi că propune ca DIICOT să aibă competenţe extinse şi la variantele agravante ale infracţiunii prin răpire, precum şi la infracţiuni de sclavie.

Modificările pot fi consultate aici

Citește și:

UPDATE. Soția lui Dincă, la DIICOT. Familia lui Dincă a îmbrâncit jurnaliștii


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.