Mitsotakis: Grecia se resetează!

-


La începutul acestei săptămâni, în Grecia a fost învestit oficial în funcție noul premier Kyriakos Mitsotakis, după victoria sa decisivă la alegerile parlamentare de duminică. Mitsotakis este șeful partidul conservator grec Noua Democrație (de opoziție), cel care a câștigat alegerile parlamentare amintite, devansând Syriza, formațiunea de stânga a lui Alexis Tsipras.

Kyriakos Mitsotakis, în vârstă de 51 de ani, este descendentul unei cunoscute familii de politicieni. Tatăl său, Konstantinos Mitsotakis, a fost prim-ministru al Greciei între anii 1990 şi 1993, iar sora sa, Dora Bakoyannis, a fost ministru de externe şi primar al Atenei. Mai mult, noul primar al capitalei elene, Costas Bakoyannis, ales în luna iunie, este nepotul său.

De menționat că alegerile amintite au fost anticipate, Alexis Tsipras convocându-le după ce partidul său de stânga, Syriza, a înregistrat o înfrângere zdrobitoare în alegerile europarlamentare, plasându-se cu 10 procente în spatele formațiunii Noua Democrație, lucru cu atât mai grav cu cât alegerile locale s-au desfășurat în aceeași zi cu scrutinul european.

Syriza a ajuns la putere în ianuarie 2015, formând o coaliție de guvernare cu naționaliștii din formațiunea „Grecii Independenți”, promovând un discurs populist – nota bene – de stânga. Cu timpul, s-a demonstrat că politicile de stânga nu fac pe termen lung casă bună cu dezvoltarea unei economii în secolul al XXI-lea, ajungându-se la o profundă afectare a pieței muncii, fapt care a dus Syriza la pierderea contactului cu clasa muncitoare pe care se baza. La o privire mai profundă însă, chestiunea este ceva mai complicată.

Alegerile de săptămâna trecută trag cortina peste o scenă politică veche de decenii în Grecia, în care s-a jucat o singură piesă: lupta dintre Rusia (care susținea mișcările politice de stânga) și Occident (care dimpotrivă, sprijinea dreapta).

Desigur, pentru un neavizat, implicarea Moscovei în afacerile Greciei ar fi surprinzătoare. Cel puțin două aspecte nu pot fi însă trecute cu vederea: Rusia și Grecia sunt puternic legate datorită faptului că ambele au populații ce împărtășesc majoritar credința creștin-ortodoxă, și mai apoi Grecia este situată în coasta Turciei, rivalul de secole al Rusiei. Acestea însă reprezinta un alt subiect de discuții.

Cert este că, deși după cel de-al Doilea Război Mondial, conform ,,înțelegerilor’’, Grecia a rămas în sfera de influență occidentală, o mare parte din poporul grec a rămas ataşat ideologiei de stânga, exprimată atât de mişcările de centru-stânga, dar şi de un Partid Comunist al Greciei. Pe bazele acestui trecut, și oarecum forțat de criza economică de la sfârșitul deceniului trecut, în Grecia a venit la putere Syriza, o stângă radicală de tip nou, egalitaristă, ba chiar admiratoare a ,,modelului’’ lui Hugo Chavez.

Lucrurile chiar au degenerat la un moment dat, liderul Syriza organizând inclusiv un referendum pentru ieşirea Greciei din Zona Euro, însă până la urmă s-a calmat, înțelegând în final consecinţele ruperii de Occident, şi acceptând condiţiile de salvare financiară a Greciei, pe care cândva promisese alegătorilor săi că nu le va aproba.

În ultima vreme Alexis Tsipras a încercat să mobilizeze din nou electoratul, susţinând că doar Syriza poate sta drept scut între popor şi o dreaptă ,,nemiloasă’’ cu omul de rând. Rezultatele votului însă au arătat că această acțiune a fost inutilă: pentru majoritatea cetățenilor greci a devenit clar că singura cale pentru a evita dezastrul este aceea de a deveni partener, nu inamic al Occidentului.

Totodată, o grea lovitură a primit și ideea că Rusia, ,,sora-ortodoxă’’, este soluția pentru toate problemele pe care le are Grecia. Lăsând faptul că însăși Rusia se află acum într-o criză economică, acțiunile lui Erdogan din Turcia au apropiat Grecia tocmai de SUA, fapt ce a făcut bine Atenei.

Trebuie menționat că au existat și anumite ,,năravuri balcanice’’ pe care fostul partid de guvernământ al Greciei le împărtășește cu alte formațiuni din zonă, și aici putem vorbi fără îndoială de PSD-ul românesc.  Astfel, pe lângă nepriceperea sa în administrație, Syriza a pierdut încrederea cetățenilor, mai ales pentru că s-a manifestat împotriva respectării legii, corupția din acest partid ducând până la butada conform căreia problema Greciei nu este una politică, ci penală. Cu alte cuvinte, multe asemănări cu regimul de la București.

Așadar noul premier al Greciei, Kyriakos Mitsotakis, are de preluat o țară ajunsă pe marginea prăpastiei. După ce guvernarea Syriza a evidenţiat lipsa de soluţii din partea stângă a eşicherului politic, dar şi din partea Moscovei,  formațiunea Noua Democraţie trebuie să vină cu niște măsuri de dreapta, ale căror efecte se vor vedea pe termen lung și care probabil nu vor fi iniţial bine primite de către muncitorii greci. Cu toate acestea, atât actualul premier, cât și membrii partidului care îl sprijină, știu un singur lucru: astăzi, pentru dezvoltarea economică a Greciei, nu există alternativă.

Citeşte şi:

Kitch-ul a prins tupeu

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.