NATO caută soluţii pentru contracararea noilor rachete ruseşti. Polonia şi România sunt vizate direct

-


Denunţarea de către Federaţia Rusă a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) anunţă noi poziţionări geopolitice în cadrul NATO, precum şi o nouă dinamică a relaţiei transatlantice dintre UE şi SUA în contextul în care Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei a precizat ca şansele a de salva INF devin tot mai mici. Astfel, surse din cadrul NATO, citate de cotidianul The New York Times au  declarat că se analizează  posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România şi Polonia cu scopul de a contracara noile rachete cu rază intermediară de acţiune dezvoltate de Federaţia Rusă.

 

Discuţiile despre noile măsuri privind apărarea antirachetă sunt într-o fază incipientă, au avertizat mai mulţi oficiali europeni, citaţi de cotidianul The New York Times. Orice modificare a misiunii declarate a actualelor sisteme de apărare antirachetă ale NATO – care oficial vizează ameninţările venite din afara regiunii, cum ar fi dinspre Iran – probabil va diviza ţările membre ale alianţei transatlantice şi va înfuria Rusia, care în repetate rânduri a afirmat că sistemele NATO de apărare antirachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare la adresa arsenalului său nuclear şi o sursă de instabilitate în Europa.

Eforturile de consolidare a apărării antirachetă sunt alimentate de dezvoltarea de către Rusia a unor noi clase de rachete, dar şi de probabila dispariţie a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

Ţările est-europene, în special Polonia şi statele baltice, se consideră tot mai ameninţate de arsenalul nuclear al Moscovei şi militează ca NATO să dezvolte noi sisteme de apărare. Astfel, pe baza informaţiilor furnizate de mai multe agenţii de spionaj aliate, ţările NATO au ajuns la un consens potrivit căruia noile rachete ruse de croazieră, capabile să transporte ogive nucleare, reprezintă o ameninţare.

Aceste rachete ar putea oferi Rusiei un avantaj semnificativ într-o criză, întrucât ar putea să se folosească de ameninţarea cu războiul pentru a forţa alte ţări să cedeze condiţiilor Moscovei. Relaţiile între Rusia şi Occident s-au deteriorat puternic după anul 2014, aşa că orice încercare a NATO de a-şi redirecţiona apărarea antirachetă sau de a-şi dezvolta sistemul cu noi capacităţi ar putea fi un punct de cotitură.

Săptămâna trecută, miniştrii Apărării din ţările NATO au aprobat o analiză a potenţialelor reacţii la introducerea de către Rusia a rachetei de croazieră SSC-8, despre care NATO susţine că încalcă prevederile Tratatului INF, au declarat oficiali din cadrul alianţei transatlantice.

În acest context, oficialii americani s-au concentrat pe încercarea de a descuraja dezvoltarea de rachetele cu rază intermediară de acţiune de către Rusia prin accelerarea dezvoltării propriilor rachete terestre de croazieră, o clasă de arme interzisă de Tratatul INF.

Stoltenberg: O lume fără INF va fi mai puţin stabilă

„Trebuie să ne pregătim pentru o lume fără Tratatul INF, care va fi mai puţin stabilă pentru noi toţi”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Potrivit acestuia, şansele menţinerii tratatului „scad zi de zi”.

„Există o singură cale de a salva tratatul, şi aceasta este ca Rusia să înceapă din nou să se conformeze”, a adăugat Jens Stoltenberg, adăugând că nu observă niciun semn că Moscova este dispusă să facă acest lucru.

Preşedintele Donald Trump a anunţat anul trecut că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.

În schimb, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va adopta măsuri simetrice şi asimetrice dacă Statele Unite amplasează rachete atomice în Europa după eventuala anulare a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Recent, liderul de la Kremlin a semnat un decret care prevede suspendarea participării Rusiei la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), după decizia similară a Statelor Unite.

Citeşte şi:

Poză cu ursul

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.