Noi tensiuni la Marea Neagră

-


Săptămâna aceasta, politica internațională parcă s-a învârtit în jurul Mării Negre. Această ieșire în față a acestei regiuni nu este însă una de bun augur pentru România. În apropierea granițelor țării noastre se acumulează tensiuni care pot fi deosebit de greu de gestionat. Revenind la întâmplările mai deosebite petrecute în această zonă, trebuie specificat că acestea au fost în număr de două: Sea Shield 2019 (cel mai mare exerciţiu NATO din Marea Neagră din acest an) și anunţarea rezultatelor oficiale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale din 31 martie 2019 din Ucraina, rezultate care au venit la pachet cu manifestații militare dinspre partea Moscovei.

Evident, între ambele evenimente majore există o legătură cât se poate de vizibilă. NATO (împinsă de SUA), arată prin demonstrațiile de forță din bazinul Mării Negre faptul că nu este dispusă la un compromis cu Rusia pe tema viitorului Ucrainei. Navele NATO participante la Sea Shield 2019, un exercițiu plasat „întâmplător” între cele două tururi de scrutin din Ucraina, arată foarte clar că pentru Washington anexarea Crimeei și conflictul din estul Ucrainei sunt probleme geopolitice de prim rang.

Mai înainte însă de a analiza mai pe larg prezența navelor NATO în acest spațiu, să dezvoltăm ideea de „cel mai mare exercițiu NATO din Marea Neagră”. „Sea Shield – 2019” are loc în perioada 5-13 aprilie 2019, în partea de sud-vest a Mării Negre, la acest exercițiu participând nave şi aparate de zbor din Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Canada, Olanda, România şi Turcia, în cooperare cu reprezentanţi ai forţelor armate din Georgia și Ucraina.

România a alocat pentru acest exercițiu forțe impresionante, cel puțin teoretic: două fregate, două corvete, două dragoare de mine, două nave purtătoare de rachete, două nave maritime pentru scafandri de luptă, trei remorchere maritime, un detaşament de scafandri specializaţi în lupta împotriva ameninţărilor subacvatice, două detaşamente mobile de lansare rachete şi alte nave de sprijin, precum şi diferite structuri specializate distincte – Brigada 243 Radioelectronică şi Observare, Direcţia Hidrografică Maritimă, Centrul 110 Comunicaţii şi Informatică, Centrul pentru Tehnologia Informaţiei şi Apărare Cibernetică.

România va mai participa cu aeronave MIG 21 LanceR şi F-16, iar forţele navale ale Statelor Unite şi ale Turciei vor acţiona cu aeronave specializate în patrulare maritimă.

Specificăm mai sus faptul că participarea forțelor românești este impresionantă, însă doar teoretic: cu o fregată dotată cu sisteme de armament la nivelul anilor ’60-’70, iar cu cealaltă având în înzestrare doar un tun și niscaiva torpile antisubmarin, mare pericol pentru Rusia nu reprezentăm. Iar dacă mai adăugăm faptul că ambele vase reprezintă mândria forțelor noastre navale, adică tot ceea ce are România mai bun în domeniul luptei pe mare, este limpede la ce nivel sunt „cele două corvete, două dragoare de mine, două nave purtătoare de rachete, două detaşamente mobile de lansare rachete” etc.

Căci poate într-adevăr sună impresionant în limbajul cazon „purtătoare de rachete” sau „detașamente mobile de lansare rachete”, însă dacă analizăm situația mai bine, descoperim că în ambele cazuri sunt folosite diferite vesiuni ale rachetei sovietice P-15 Termit proiectate în anii ’50 (da, cincizeci, ați citit bine). Cât despre valoarea MiG-ului 21 care a zburat pentru prima dată tot în anii ‘50 (hotărât lucru, dotarea noastră se învârte în jurul acestei date), nu mai avem ce să discutăm decât că va fi înlocuit de ,,noile’’ F-16 care sunt second hand-uri din anii ’80.

Un alt punct sensibil al „celui mai mare exercițiu NATO din Marea Neagră” îl reprezintă lipsa marilor forțe navale ale NATO. Când vine vorba de alianța Nord-Atlantică și de capacitatea ei de a duce lupta pe mările și oceanele lumii, după SUA, ne gândim imediat la Marea Britanie, Germania, Franța, Italia și Spania. Ori aceste puteri navale cu adevărat impresionante lipsesc de la acest eveniment. Să fie oare vorba aici despre implicarea politicului? Dacă este așa, iar Marea Britanie și Franța au câte o scuză pentru că au acum alte bătăi de cap, nu avem cum să nu speculăm că lipsa celorlalte forțe navale se poate lega de anumite legături recente mai speciale ale Germaniei, Italiei și chiar Spaniei cu Rusia.

Evident, jocul diplomatic al Rusiei cere ca la orice fel de amenințare, fie ea cât de mică, să se răspundă cu supra-măsură. Astfel, ministrul adjunct de externe rus, Aleksandr Gruşko a specificat că Rusia „va adopta măsuri tehnico-militare suplimentare” în zona Mării Negre. Totodată Moscova cere nici mai mult, nici mai puțin decât revizuirea Convenției de la Montreux ca răspuns la prezența NATO în Marea Neagră. „Intrarea navelor NATO în Marea Neagră în condițiile actualelor prevederi ale Convenției de la Montreux devine o amenințare la adresa păcii și stabilității în această regiune”, a specificat președintele Comisiei Parlamentare din Crimeea pentru relațiile interetnice, Yuri Hempel, dar și analistul militar rus Mihail Aleksandrov de la Institutul de Relații Internaționale din Moscova, care a mai adugat că Rusia „ar trebui să răspundă provocărilor provocate de navele NATO”.

Trebuie menționat faptul că această Convenție de la Montreaux este un acord valabil din 1936, inițiat de Turcia și semnat de URSS, Marea Britanie, Franța, Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Australia și Japonia, convenție ce reglementează statutul strâmtorilor dintre Marea Neagră și Marea Mediterană. În Convenție este specificat foarte clar numărul/tonajul/naționalitatea vaselor de război ce pot intra în Marea Neagră și de multe ori Rusia a considerat că aceste reguli o nedreptățesc, într-un război naval modern nemaifiind valabil ceea ce era de la sine înțeles în 1936. Acestea fiind zise, se cuvine să încheiem cu o întrebare: actuala prietenie dintre Rusia și Turcia va putea merge până într-acolo încât să apară un Montreaux 2.0, de această dată mai favorabil Moscovei?

Citește și:

Cine l-ar putea scoate pe sultanul Erdogan de la guvernare. Partidul prezidenţial, în criză?

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.