O zi de şcoală cu Regele Mihai

-


Revista Realitatea Ilustrată în numărul din aprilie 1937 i-a dedicat viitorului Rege Mihai I, pe atunci în vârstă de aproximativ şaisprezece ani, un reportaj conturat în jurul activităţii sale şcolare de la clasa palatină. Din dialogul purtat cu directorul clasei, colonelul comandor Preda Fundăţeanu, reporterul nota următoarele: “Voevodul este şcolarul cu cel mai desvoltat simţ al datoriei şi unul dintre elevii cei mai bine clasificaţi”.

sursa foto: Adevărul.ro

 

Regele Carol al II-lea s-a ocupat cu atenţie de educaţia fiului său, pe care dorea să îl pregătească cât mai bine pentru misiunea care îi fusese hărăzită la naştere. Astfel, în anul 1932, pe când viitorul Rege Mihai avea 11 ani, o comisie însărcinată de Carol al II-lea a primit misiunea să organizeze o clasă specială de liceu şi totodată să îi găsească prin ţară, cei mai buni elevi din toate mediile sociale, ca să îi fie colegi.

Carol al II-lea şi-a dorit ca fiul său să înveţe alături de reprezentanţi ai tuturor claselor sociale, proveniţi din toate provinciile istorice şi cuprinzând şi câte un exponent al celor două minorităţi conlocuitoare:maghiară şi germană.

Clasa urma să fie alcătuită din elevi din promoţia viitorului rege, „buni la minte şi la trup“, dintre cei cu media 10 la admiterea în liceu, şi să funcţioneze într-un pavilion din incinta Palatului Regal.

sursa foto: Realitatea Ilustrată,nr.535, 21 aprilie 1937.

Clasa palatină avea un caracter mixt, între liceu civil şi cel militar, integrată Colegiului Naţional „Sfântul  Sava“ din Bucureşti, dar condusă de ofiţeri.

Cel  cu care s-a sfătuit  Regele în chestiunea organizării clasei a fost sociologul Dimitrie Gusti, pe atunci ministru al Instrucţiunii Publice.

“În dosul Palatului Regal din Calea Victoriei se află o casă scundă, cu aspect burghez. Trecătorii nu observă nimic deosebit la dânsa, tramvaiele şi autobuzele care trec pe acolo, nu se sfiesc să facă acelaşi zgomot asurzitor, care exasperează nervii cetăţenilor din Capitală. Puţini bănuiesc că în această casă se află şcoala Voevodului Mihai, şcoala unde se plămădeşte mintea şi sufletul celui care va moşteni tronul ţării. Ajungem la directorul Clasei Marelui Voevod Mihai, domnul comandor Preda Fundăţeanu, care în acelaşi timp este mentorul prinţului moştenitor”, scria în deschiderea reportajului său, jurnalistul George Marin, în numărul special al Realităţii Ilustrate, din 21 aprilie 1937.

Viitorul Rege Mihai, pe atunci Voievod de Alba Iulia (n.r. titlu  care i-a fost acordat la solicitarea lui Mihail Manoilescu, în 6 iunie 1930 când Carol al II-lea a revenit printr-o lovitură de stat, la tronul României Mari) a fost surprins de jurnalistul Realităţii Ilustrate, în recreaţie. Acesta juca volei alături de colegii săi.

“E vremea recreaţiei. În curte răsună zgomotul vesel pe care-l fac 13 băieţi tineri, în vârstă de 15 ani. Ei joacă volei. Voevodul e cel mai înalt dintre ei. El prinde mingea şi o aruncă cu mâna singură peste plasă. Dacă nu ai fi prevenit, nici nu ţi-ai închipui că printre aceşti băieţi de şcoală se află moştenitorul tronului. Toţi cei 13 tineri sunt îmbrăcaţi la fel, ei joacă cu acelaşi avânt şi aceeaşi veselie”, nota jurnalistul George Marin.

sursa foto: Realitatea Ilustrată,nr.535, 21 aprilie 1937.

Acesta a mai arătat că Voievodul Mihai era tratat la fel ca şi ceilalţi colegi ai săi care proveneau din toate categoriile sociale şi grupurile etnice.

“Majestatea Sa Regele a voit să-l obişnuiască pe prinţ cu realităţile vieţii. De aceea a ales 13 băieţi din diferite regiuni ale ţării, din diferite categorii sociale, şi chiar de naţionalităţi deosebite, de vârsta prinţului moştenitor, şi a format cu ei o clasă. În clasă mai sunt trei fii de ţărani şi doi minoritari: un sas şi un ungur. Voevodul este tratat la fel cu colegii săi”, scria jurnalistul revistei Realitatea Ilustrată.

În ceea ce priveşte metoda de predare din clasa palatină, reporterul arată că aceasta era inedită întrucât era centrată pe elev, iar profesorul urmărea  dezvoltarea aptitudinilor individuale ale elevilor.

“Programul de învăţământ cuprinde materia obişnuită a tuturor şcoalelor, predate însă după o metodă specială. Această metodă constă în faptul că elevul e factorul principal, profesorul mărginindu-se numai la rolul de conducător; el dă numai directivele şi ajută la desvoltarea individuală a şcolarului. Profesorii-desigur cei mai buni din ţară- ţin seamă de materialul  care trebuie predat paralel; aşa bunăoară, când la ora de literature română se vorbeşte despre baladă şi profesorii de franceză şi germană predau aceleaşi subiect”, sublinia directorul clasei palatine unde învăţa viitorul rege al României.

De asemenea, din reportajul publicat în Realitatea Ilustrată mai aflăm că adolescentul Mihai era un elev conştiincios, loial şi punctual cu colegii săi şi respecta cu stricteţe programul şcolar.  De asemenea, preţuia adevărul şi dreptatea.

“Sunt trei ore de matematică, două de geografie, câte una de fizică, chimie şi ştiinţe natural, trei ore de română, două de latină, două de germană, una de religie şi câte una de istorie, geografie, franceză şi engleză. Fiecare zi de şcoală începe cu rugăciunea de dimineaţă, spusă de monitorul clasei, acesta se alege, prin rotaţie, dintre elevi, fiecare fiind monitor o zi. Cursurile încep la 8 dimineaţa şi Voevodul este foarte conştiincios, fiind aproape totdeauna cel dintâiu la şcoală.

Camarazii săi apreciază mult spiritul său loial pentru că Voevodul pune mai presus de orice adevărul şi dreptatea. S-a întâmplat odată că elevii au voit să ascundă ceva profesorului lor. În acea zi, prinţul moştenitor era tocmai monitorul clasei. El şi-a convins camarazii că e preferabil să mărturisească profesorului greşeala lor”, arată reporterul George Marin.

sursa foto: Realitatea Ilustrată, nr.535, 21 aprilie 1937.

În acest sens, directorul clasei palatine, colonelul comandor Preda Frundăţeanu arăta că Regele Carol al II-lea ceruse profesorilor clasei palatine stricteţe şi seriozitate în evaluarea fiului său.

“Dorinţa Majestăţii Sale a fost ca Marele Voevod Mihai să nu bucure de nici un fel de protecţie în faţa profesorilor săi şi să fie examinat cât de sever posibil. Dar nu a fost nevoie de această măsură, căci Voevodul este şcolarul cu cel mai desvoltat simţ al datoriei şi unul dintre elevii cei mai bine clasificaţi”, arăta colonelul comandor Frundăţeanu.

Pe lângă cursurile de la clasa palatină, viitorul rege mai lua  ore  suplimentare de limbi străine, literatură universală şi pian. Îi plăceau de asemenea geografia şi relaţiile internationale, care îi dezvoltau propriile sale idei geopolitice.

“Nu trebuie să uităm că moştenitorul tronului este foarte ocupat şi cu ore suplimentare de limbi străine, istorie a literaturilor, piano şi nici să omitem că el are obligaţiuni de îndeplinit. E interesant să aflăm că Voevodul iubeşte în special geografia. El a prins dragoste de această ştiinţă, mai ales prin lecturarea cărţilor lui Baden Powell, despre călătoriile  sale exotice. În timpul războiului din Abisinia, masa Voevodului era plină de cărţi despre Etiopia. Anumite evenimente internaţionale le studiază pe hartă şi îşi formează păreri proprii geopolitice.

De curând a scris un studiu despre însemnătatea călătoriei lui Mussolini în Libia, şi acest studiu a fost foarte bine apreciat de profesorul de geografie al Măriei Sale”, scria reporterul Realităţii Ilustrate.

De asemenea, viitorul rege era pasionat de studiul limbilor străine: germană, engleză, italiană şi franceză pe care le şi vorbea la perfecţie.

Pe lângă studiu, Voievodul Mihai era pasionat de volei, automobilism şi vânătoare.

“În ce priveşte limbile străine, Voevodul Mihai vorbeşte cu cea mai mare plăcere, după limba română, pe cea engleză. Engleza este oarecum a doua sa limbă maternă. Prinţul vorbeşte, apoi foarte bine franceză, italiană şi germană. Cu tot programul supraîncărcat al cursurilor sale, Voevodul face mult sport. Aproape în fiecare zi, în recreaţie, joacă volei. Este un automobilist iscusit şi îi place să umble şi pe motocicletă. Adesea parcurge, în tovărăşia camarazilor săi, şi în viteză mare, împrejurimile Bucureştiului, cu automobilul său Lancia. Dar sportul său preferat este vânătoarea. Majestatea Sa, ca vânător pasionat, e foarte bucuros că fiul său preferă acest sport şi de aceea îl ia cu dânsul la marile vânători pe care le organizează”, arăta directorul clasei palatine.

Din reportajul lui George Marin mai aflăm că deşi avea doar cinsprezece ani, adolescentul Mihai avea cunoştiinţe militare solide şi grad de sergent.

“Şi educaţia militară, care în timpul vacanţei ocupă aproape exclusiv pe Marele Voievod, poate fi socotită printre ocupaţiile sportive. Măria Sa, deşi în etate de 15 ani, are multe cunoştiinţe militare şi a căpătat gradul de sergent”, arăta George Marin.

Cel care se ocupa atent de educaţia tânărului Voievod era Regele Carol al II-lea întrucât era un pedagog iscusit şi-n fiecare zi petrecea câte două-trei ore cu acesta la teme.

sursa foto: Realitatea Ilustrată, nr.535, 21 aprilie 1937.

“Trebuie să menţionăm că între tată şi fiu domneşte cea mai adâncă încredere şi o legătură camaraderească. M.S. Regele este un pedagog iscusit şi a declarat la recentul congres naţional al profesorilor români: “Dacă n-aş fi Rege, desigur că m-aş face profesor!”. De aceea, Majestatea Sa a fixat pentru clasa Marelui Voevod Mihai o metodă care arată cel mai înalt simţ pedagogic. El îşi pregăteşte astfel fiul pentru misiunea înaltă la care este sortit. Nu trece o zi în care Majestatea Sa să nu petreacă 2-3 ore cu fiul Său.

El se interesează în deaproape de toate progresele pe care le face şi exercită un control sever asupra întregii activităţi a Marelui Voevod. De cele mai multe ori, Marele Voevod Mihai îşi prepară lecţiile pe a doua zi, în prezenţa Suveranului şi astfel pot fi văzuţi Tatăl şi fiul lucrând laolaltă, în aceeaşi camera. Unul la treburile statului, celălalt pregătindu-se ca s-o facă mai târziu”, conchidea în finalul reportajului său, jurnalistul revistei Realitatea Ilustrată.

Clasa palatină a funcţionat în perioada 1932-1940 şi a suferit pe parcursul anilor, mai multe modificări de componenţă, astfel că paisprezece elevi au fost, pentru o perioada mai scurtă sau mai lungă, colegi cu viitorul rege Mihai.

sursa foto: Adevărul.ro

Mai puteţi citi şi: Turcia pe înțelesul tuturor: Episodul 8

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.