Cum va trece Guvernul Orban peste „testul deficitului”. Consolidare fiscală sau continuarea îndatorării?

-


Guvernul liberal condus de Ludovic Orban se află în faţa celui mai important examen în aceste zile şi pe tot parcursul anului viitor: deficitul bugetar. Această moştenire toxică lasată de guvernarea psd-istă, dar şi ciclul electoral de anul viitor pun guvernul într-o mare dilemă: vor face consolidare fiscală sau vor continua îndatorarea, astfel încât să nu piardă electoral. Pe de altă parte, ministrul de Finanţe, Florin Cîţu este sceptic în privinţa încadrării în ţinta de deficit de 3% din PIB anul viitor, dar depinde în mare măsură de evoluţia economiei şi implicaţiile globale.

Economistul Bogdan Glăvan susţine că deficitul uriaş lăsat moştenire de guvernarea social-democrată este rodul unei proaste colectării a taxelor şi impozitelor la bugetul statului şi a veniturilor existente.

„Deficitul de 4,4 % din PIB este normal având în vedere informaţiile care au apărut imediat după preluarea guvernării. Atunci, am aflat despre întârzierile la rambursarea TVA-ului, circa 5 miliarde, mai erau 5 miliarde bani din facturi neachitate în cadrul PNDL şi alte sute de miliarde rămase de la neplata concediilor medicale. Antreprenorii se plâng de întârzieri de 1 an de la plata concediilor medicale. Erau bani mulţi în arierate, iar dacă însumăm aceste cifre evident că deficitul sărea de la 3% la 4% şi atunci am avut o mică rezervă, când s-a spus că o să fie mai mare de 3%, şi mi se părea cu mult mai mare. 4,4% este un deficit normal în această situaţie. Aceştia sunt banii, este un deficit mare, fiind cu 50 % mai mare decât cel planificat iniţial. Dacă ne uităm pe execuţia bugetară este un deficit exclusiv din proastă colectare a taxelor pentru că cheltuielile bugetare nu sunt mai mari decât ce a promis PSD-ul. Nu a cheltuit mai mult, dar a minţit pe partea de venituri. Aşa se explică deficitul”, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, economistul Bogdan Glăvan.

Potrivit acestuia, Guvernul trebuie să facă anul viitor o consolidare fiscală, deşi are  în faţă provocarea legii pensiilor, care va presa puternic şi va agrava deficitul.

„Pe actualul sistem de colectare, vom vedea cum deficitul, anul acesta s-au reparat nişte întârzieri, să pornim de la 3% şi vom mai adăuga un procent, şi devine uriaş. Nu se poate merge în direcţia asta, decât dacă găseşti finanţare pentru creşterea pensiilor. Ce spune Valentin Lazea în analiza sa cum să se dea o lege prin care să se amâne creşterea pensiilor de la 1 septembrie, nu este o soluţie. Cheltuielile publice vor creşte anul viitor cu 1% şi vor mai fi 6 miliarde lei, adică 0,6% din PIB. Deficitul creşte oricum, indiferent dacă se amâna sau nu majorarea pensiilor de la 1 septembrie 2020. Analiza aceasta porneşte de la faptul că nimic nu se va întâmpla, dar statul poate să vină cu noi impozite şi să colecteze mai bine. Este o diferenţă la colectarea veniturilor între Români şi Bulgaria. Dacă ne uităm la Bulgaria, care are taxe şi impozite mai mici, chiar şi la Ungaria şi Polonia, vedem că au impozite mai mici şi ele adună mai mulţi bani la buget, iar diferenţa începe de la 5%. Bulgaria colectează 35 %, iar România 30%. Asta este consolidarea fiscală pentru că România se află încă în lumea a treia. Statul român este semifeudal unde anumite grupuri de interese sunt puse pe evaziune. Dacă s-ar face o modernizarea  administraţiei publice se va face o colectare mai bună şi mai este există şi varianta îndatorării. Eu sunt adeptul modernizării şi al eficientizării administraţiei”, a adăugat Bogdan Glăvan.

În ceea ce priveşte deprecierea cursului valutar, a leului în raport cu valutele străine, acesta a spus că acesta s-a depreciat foarte puţin în 2019, iar în aceste zile este un context conjunctural care stârneşte panică.

„Ce se întâmplă astăzi cu cursul de schimb, este prea devreme să îmi pot da o părere. Şi vă spun de ce. Pe de o parte, media este uşor isterică. Cursul de schimb s-a depreciat puţin în 2019 şi a fost ţinut din scurt de BNR. Leul îşi pierde puterea de cumpărare internă, dar nu şi o pierde în raport cu valutele. Leul nu s-a depreciat cât trebuia. Faptul că vedem acum pe final de an o depreciere, nu este încă un motiv de panică. Acest lucru ar fi trebuit să-l vedem mai demult. Al doilea considerent este un context conjunctural pentru că în decembrie se consumă mai mult, iar în ianuarie este recesiune. Trebuie să vedem ce se întâmplă cu rezervele valutare. Abia peste o lună, vom vedea cu cât au scăzut rezervele, că să vedem câţi bani a băgat BNR să stopeze deprecierea leului. Deficitul de 4,4 % crează în rândul investitorilor şi al pieţei ideea că finanţele publice sunt slabe. Este un rezultat al guvernării precedente”, a adăugat Bogdan Glăvan.

Guvernul merge pe o creştere economică de 4% în 2020

Guvernul are o prognoză economică pentru finalul anului şi pentru 2020 ”mult mai prudentă” şi ”mai realistă”, susţine şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, după ce Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în jos estimările privind creşterea economică pe 2019.

„Prognoza oficială a Guvernului începe să fie realistă după accidentele istorice legendare în care şeful de la Comisia Naţională de Prognoză întreba miniştrii de Finanţe ‘Cât să fie PIB-ul, domn’ ministru?’. Fostul preşedinte al Comisiei Naţionale de Prognoză Ion Ghizdeanu a fost demis de premierul Ludovic Orban încă din primele zile ale Guvernului, iar noul preşedinte, Cristian Stănică, un profesionist apreciat şi respectat, a revizuit în această săptămână prognoza de toamnă cu cifre şi date care să corespundă cât mai fidel cu evoluţiile reale din economie. Ca urmare, în acest moment, avem o prognoză economică pentru finalul anului şi pentru anul următor mult mai prudentă şi mai realistă”, a scris  Ionel Dancă, joi, pe Facebook.

Potrivit acestuia,  „vestea bună” este că economia va continua să crească în anii următori într-un ritm „mult mai aproape de potenţial, în jur de 4%” cu o uşoară tendinţă de atenuare a dezechilibrelor macroeconomice în 2020.

„Scamatoriile bugetare de tip Hocus Pocus cu venituri mai mari estimate dintr-o creştere economică din pix, care au dus la o creştere nefundamentată a cheltuielilor, trebuie să înceteze. Economia şi pieţele financiare sunt sensibile la informaţii economice credibile şi reacţionează, mai devreme sau mai târziu, la aflarea adevărului. Speculaţiile economice de moment nu pot fi combătute decât printr-o informare corectă şi transparentă privind politicile guvernamentale”, a adăugat Ionel Dancă.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit, joi, în jos, estimările privind creşterea economică pentru anul 2019, în vecinătatea inferioară a nivelului de 4,0%, faţă de 5,5% cât estimase în prognoza de primăvară, luând în calcul datele statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru al anului în curs.

Citeşte şi:

PSD – viitorul unui partid de stânga fără ideologie de stânga

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.