Osemintele Reginei Elena, reînhumate în Noua Catedrală Regală de la Curtea de Argeş. Vor fi organizate funeralii naţionale

-


Rămăşiţele pământeşti ale Reginei Elena, mama Regelui Mihai I al României, vor fi repatriate în această toamnă şi reînhumate la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală. De asemenea, se vor organiza funeralii naţionale pe 19 octombrie.

La 71 de ani de la plecarea în exil şi la 37 de ani de la decesul Reginei Elena, Principesa Margareta, Custodele Coroanei, a decis aducerea rămăşiţelor pământeşti ale bunicii sale la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, scrie ŞtirileTVR1.ro.

„La 3 mai 1896, a venit pe lume, la Palatul Tatoi, lângă Atena, Regina-Mamă Elena a României, mama Regelui Mihai I. Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorţat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României. A murit în ziua de 28 noiembrie 1982, la Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a şi-a mai revăzut niciodată ţara”, potrivit blogului oficial al Familiei Regale a României.

Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Reginei Elena va ajunge la Aeroportul Internaţional Otopeni, vineri, 18 octombrie 2019. Ceremonia funerară va avea loc în Catedrală istorică Episcopală şi Regală, sâmbătă, 19 octombrie 2019. De asemenea, reînhumarea va avea loc în Pridvorul Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale.

Principesa Mamă Elena – o scurtă biografie

Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I, s-a născut la 2 mai 1896, la Atena. A fost fiica cea mare a regelui Constantin I al Greciei şi a reginei Sofia de Prusia. Pe linie paternă, Elena descindea din ţarina Ecaterina cea Mare, iar pe linie maternă, din Victoria a Marii Britanii. Se înrudea cu împăratul Germaniei, cu regii Danemarcei, Norvegiei şi Suediei.

Elena îşi petrece anii copilăriei şi adolescenţei în Grecia, alături de fraţii şi surorile sale, George, Alexandru, Paul, Irina şi Katerina. Zilele însorite de la Tatoi, modestul Palat de vară al familiei regale, excursiile în Corfu, insula pitorească, scăldată de Marea Ionică, în valurile căreia Elena se avânta adeseori, i-au rămas pentru totdeauna întipărite în memorie, scrie peles.ro.

Principesa Elena s-a întâlnit pentru prima dată la Lausanne (Elveţia) cu Principele Carol şi s-au logodit pe 12 ianuarie 1921 la Bucureşti, în prezenţa rudelor şi a celor două familii regale. Pe 10 martie 1921, în Catedrala Ortodoxă de la Atena, în prezenţa celor două familii regale şi a peste 80 de invitaţi, Carol şi Elena s-au căsătorit. Martoră la eveniment, Regina Maria avea să-şi noteze în jurnal temerile legate de viitorul căsniciei celor doi, justificate de complicaţiile amoroase din trecutul recent al fiului ei: ,,[…]dragoste şi fidelitate … mulţi îşi promit unul altuia aceasta – fie ca ei să o păstreze cât mai mult pot, aceasta este ruga mea …”

Pe 25 octombrie 1921, se năştea la Foişor moştenitorul Regelui Carol al II-lea, botezat la 10 ianuarie 1922, Mihai, după numele voievodului Mihai Viteazul, de către Regele Ferdinand şi Regina Maria. La scurt timp după acest eveniment, Elena a decis să meargă la Atena, împreună cu Mihai, unde a rămas timp de trei luni.

Revenită în România în primăvara anului 1923, Elena se confruntă cu trista realitate: Carol era implicat într-o legătură amoroasă cu Elena Lupescu, pe care a întâlnit-o la una dintre evenimentele Fundaţiei Regele Carol, al cărei preşedinte onorific era.

Nefericită, dar interiorizată şi discretă din fire, Elena şi-a ocupta timpul cu educaţia principelui Mihai. În spiritul tradiţiei regale, se implică în acţiuni caritabile şi sociale, pune bazele unui proiect medical, în colaborare cu Crucea Roşie din Paris, susţine Biserica naţională, ca şi instituţiile celorlalte confesiuni şi participă la paradele militare, în calitate de colonel onorific al Regimentului 9 Roşiori.

Restauraţia a surprins-o  nepregătită pentru revederea cu Carol, carea preluat puterea printr-o lovitură de stat. De asemenea, Actul de Succesiune din 4 ianuarie 1926 a fost invalidat de către Parlament, iar Elena a fost obligată prin conjuctura creată să se retragă din viaţa publică şi-n final să părăsească România.

S-a stabilit mai întâi la Londra, apoi la Florenţa, însă a revenit la Bucureşti cu ocazia zilei de naştere a fiului său, unde rămâne până la începutul anului 1932, când îşi vizitează la Florenţa mama muribundă.  Potrivit unui acord încheiat între Elena şi Casa regală română, Marele Voievod Mihai, primea permisiunea de a petrece două luni pe an alături de mama sa, însă termenii sunt adeseori încălcaţi cu brutalitate de către Carol al II-lea.

Din 1932 până în 1940, Principesa Elena a trăit la Florenţa, alături de membri ai familiei greceşti.

Vestea abdicării fostului său soţ i-a parvenit Elenei prin intermediul ambasadorului SUA la Berlin, o mai veche cunoştinţă. La scurt timp după aceea, a primit invitaţia de a reveni în România, în calitate de Regină-mamă, din partea Mareşalului Ion Antonescu.

La 13 septembrie 1940, Elenei i se face primirea oficială la Bucureşti. În mai puţin de un an, la 22 iunie 1941, armata română intră în război de partea Germaniei, depăşind cu greu şi cu numeroase jertfe umane primii ani ai războiului, guvernarea legionară din septembrie 1940-ianuarie 1941 şi rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie.

Reinstalată în postura de infirmieră, Elena dispune transformarea unei aripi a Palatului regal în spital, pe care îl coordonează cu nebănuit simţ administrativ.

Actul de la 23 august 1944 o găseşte la Sinaia. Înştiinţată de întoarcerea armelor împotriva Germaniei şi de arestarea Mareşalului Antonescu, Elena a trecut prin momente de coşmar întrucât viaţa Regelui atârna de un fir de aţă.

La orele 22.00, Radio Bucureşti difuzează Proclamaţia Regelui Mihai în direct. Generalul Sănătescu preia conducerea noului guvern, pe fondul atacurilor aeriene germane, care bombardează Bucureştiul. Casa Nouă, clădire situată pe domeniul Palatului regal, servind drept locuinţă particulară a regelui Mihai, este incediată. Regele părăseşte precipitat capitala spre o direcţie necunoscută. Elena îl urmează pe ruta Braşov – Târgu-Jiu – Bumbeşti Jiu, unde cei doi se reunesc. Timp de două săptămâni, regele şi Regina – mamă locuiesc incognito în satul Dobriţa.

Reveniţi în Capitală, se confruntă acum cu adevăratul pericol, cel sovietic, care acţionează în vederea înlăturării Monarhiei. Astfel, comisarul Andrei Vâşinski, responsabil cu Balcanii, pretinde suveranului demiterea guvernului Rădescu şi înlocuirea lui cu un guvern comunist. În ciuda opoziţiei regale, la 2 martie 1945, guvernul Groza se instalează la putere.

Atitudinea duplicitară a Rusiei sovietice merge până acolo încât, în iulie 1945, regelui Mihai i se conferă Ordinul Victoria pentru meritele deosebite de război, pe fondul dezordinilor interne tot mai alarmate, contracarate prin greva regală.

În octombrie 1947, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii îşi oficiază căsătoria cu prinţul Filip de Grecia şi Danemarca, nepotul reginei-mame. Invitaţi la ceremonie, Mihai şi Elena se deplasează la Londra, de unde revin la 21 decembrie 1947, spre indignarea guvernului comunist. Incomodaţi de prezenţa celor doi, comuniştii forţează plecarea regelui Mihai, ameninţat cu asasinarea unui număr de peste o mie de studenţi, veniţi să-i scandeze numele sub ferestre.

Convocat de urgenţă la Palatul Elisabeta de către Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu – Dej, regele este pus în faţa unei situaţii fără ieşire: la 30 decembrie 1947, depăşit de circumstanţe, Mihai I îşi pune semnătura pe actul de abdicare. La 3 ianuarie 1948, Elena părăsea pentru totdeauna România. Se încheia astfel ultimul capitol din existenţa românească a Elenei, sortită să împărtăşească destinul familiei sale greceşti.

Citeşte şi:

Modul selectiv al Rusiei de a acționa pe plan global pentru a câștiga influență

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.