UPDATE.România, ţara analfabeţilor funcţionali. Anisie: „Trebuie să intervenim la nivelul sistemului”

-


UPDATE 12.03: Ministrul Educaţiei, Monica Anisie a declarat, la postul Digi 24, că nu trebuie să fim îngrijoraţi întrucât testele PISA au evaluat anumite situaţii concrete, iar miniştrii care au trecut pe la Educaţie nu au aplicat un curriculum adaptat nevoilor pieţei muncii.

„Este şi o problemă de Minister care trebuie să dezvolte un plan cadru mai apropiat de elevi. Elevii care au fost evaluaţi nu au învăţat după noile programe. Probabil, că peste trei ani vom avea rezultate mai bune. Intervenţia va fi la nivel de Minister şi se va vedea unităţile de învăţământ unde s-au făcut testele. Voi crea premisele implementării proiectului România Educată”, a adăugat ministrul Educaţiei, Monica Anisie.

Ştirea Iniţială:

România a înregistrat cele mai proaste rezultate din ultimii 9 ani  la testele PISA 2018. Scorul obținut este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018, publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Procentul de analfabetism funcţional este de 44%, în medie, în creştere faţă de 2015. Rezultatele PISA arată performanţa sistemului de învăţământ.

Rezultatele înregistrate la testele PISA din 2018 demonstrează faptul că România se înscrie în rândul celor trei țări în care performanțele la matematică au scăzut. Astfel, Raportul PISA 2018 arată că numai în Malta, România și Taiwan, scorul la matematică este mai mic în 2018 față de 2015.  Procentul de analfabetism funcțional este de 41%, în creștere față de 2015. La Citire, elevii din România au obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009.

La Matematică, rezultatele PISA 2018 arată cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012.

De asemenea, Raportul PISA mai arată că în comparație cu media țărilor OECD, o proporție mai mică a elevilor a obținut cel mai mare nivel de competență (nivelul nivel 5 sau 6 ) la cel puțin un subiect. În același timp, o proporție mai mică din elevii din România au atins un nivel minim (nivel 2 sau superior) de competență la cel puțin un subiect.  Astfel, 59% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2 la citire, media OECD fiind de 77%, se arată în analiza dedicată României.

Practic, acești elevi pot identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, deși uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când sunt direcționați explicit în acest sens. Numai 1% dintre elevii români sunt performanți în privința citirii, adică au putut să atingă nivelul 5 sau 6, media în OECD fiind de 9%, scrie hotnews.ro.

La matematică, aproximativ 53% dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau mai mare la matematică (media OCDE fiind de 76%). Aceşti elevi pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație (simplă) poate fi reprezentată matematic. În România, 3% dintre elevi au obținut nivelul 5 sau mai mare la matematică, ceea ce înseamnă că ei pot modela situații complexe matematic și pot selecta, compara și evalua strategiile adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le trata, media OECD este de 11%.

În schimb, 6 state asiatice au avut cele mai mari scoruri: Beijing, Shanghai, Jiangsu and Zhejiang (China) (44%), Singapore (37%), Hong Kong (China) (29%), Macao (China) (28%), Taiwan (23%) și Corea (21%).

La Ştiinţe, 1% dintre elevii români au avut performanțe, adică au atins nivelul nivelul 5 sau 6 (media OECD fiind de 7%). Asta înseamnă că aceștia își pot aplica în mod creativ și autonom cunoștințele învățate la știință într-o mare varietate de situații, inclusiv în cele necunoscute.

Citeşte şi:

Predoiu a adus noi lămuriri asupra recursului compensatoriu

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.