România și Polonia, pe același drum al anihilării statului de drept

-


În pofida faptului că România şi Polonia sunt cei mai importanţi piloni în “Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice”, prin intermediul formatului B9 şi a “ Iniţiativei celor Trei Mări”, oficialii de la Varşovia şi Bucureşti merg umăr la umăr în operaţiunea de lichidare a statului de drept, printr-o serie de reforme controversate care anulează din start independenţa justiţiei.

 

 

Jaroslaw Kaczynski, liderul conservator de facto al Poloniei din 2015 se pregăteşte să pună în practică în aceste zile la Varşovia o serie de reforme controversate judiciare în pofida procedurii de infringement lansate de oficialii Comisiei Europeană (CE). Fără să ţină cont de protestele din stradă şi de scrisoarea de notificare trimisă autorităţilor poloneze de CE pentru a oferi o serie de răspunsuri asupra reformelor controversate din justiţie în contextul în care la final ar duce la o serie de sancţiuni financiare, conservatorii continua reforma justiţiei.

Marţi a intrat în vigoare reforma Curţii Supreme, care permite pensionarea din oficiu a peste o treime din judecătorii Curţii (27 din 72) ale căror vârste depăşesc 65 de ani. Pe de altă parte, vârsta de pensionare a judecătorilor a fost coborâtă cu cinci ani de conservatori cu scopul afişat de a îndepărta magistraţii care şi-au început cariera înainte de căderea comunismului din Polonia.

Şefa Curţii Supreme din Polonia, Malgorzata Gersdorf, ar urma să fie înlocuită provizoriu de către un judecător de la Curtea Supremă ales de şeful statului, în aşteptarea alegerii succesorului acesteia. În schimb, aceasta refuză să se retragă invocând un pasaj din Constituţie, care stabileşte durata mandatului său la şase ani, ceea ce ar situa plecarea sa în anul 2020.

Pentru conservatorii aflaţi la putere în Polonia, reforma Curţii Supreme face parte dintr-un plan bine pus la punct, pentru a sparge o castă de judecători pe care Jaroslaw Kaczynski (n.r. liderul partidului Lege şi Justiţie, PiS, aflat la putere) o consideră coruptă şi pătată de urmele comunismului.

Astfel, aceştia încalcă voit unul din principiile fundamentale ale democraţiei, cel al separării puterilor în stat şi vor să îşi pună în funcţie magistraţii apropiaţii de PiS.

„Lipsa de progres în discuţiile cu guvernul conservator polonez a determinat executivul european – garant al tratatelor – să lanseze această procedură de infringement cu maximă urgenţă. În acelaşi timp, Comisia este pregătită să continue dialogul despre statul de drept cu Polonia, care rămâne calea preferată de Comisie pentru a rezolva ameninţarea sistemică asupra statului de drept în Polonia”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.

Şi la Bucureşti coaliţia de la guvernare formată din PSD-ALDE pregăteşte joi asaltul final asupra justiţiei, prin votul final în Camera Deputaţilor al Codului Penal în varianta modificată în care infractorul şi infracţiunea sunt deasupra statului de drept. De asemenea, bătălia de la Bucureşti a coaliţiei PSD-ALDE mascată sub falsă deviză a “statului paralel” are drept scop salvarea lui Liviu Dragnea şi a fidelilor săi de spectrul puşcăriei.

Condamnat în primă instanţă pentru abuz în serviciu la 3 ani şi 6 luni cu executare, Liviu Dragnea urmăreşte alături de partenerul său de coaliţie, Călin Popescu Tăriceanu să impună o dictatură a plenului de la Bucureşti, în detrimentul unui preşedinte pe care l-ar dori “castrat de orice atribuţiune în stat” şi  pentru a forţa chiar o candidatură la prezidenţialele de anul viitor. În momentul de faţă, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să ia o decizie în cazul revocării procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, cerută de CCR. Pe de altă parte, întârzierea unui răspuns din partea acestuia pe acest subiect ar putea să-l determine pe Liviu Dragnea să accelereze suspendarea şefului statului şi implicit să arunce România „în aer”.

De asemenea, lipsa de coordonare a opoziţiei în bătălia cu coaliţia de la putere PSD-ALDE oferă prim planul societăţii civile şi implicit străzii care ar mai putea salva ceva din statutul de drept.

“Modificarea Codului penal oricând va aduce controverse, e bine că există controverse, pentru că trăim într-o societate democratică. Având experiența privind funcționarea Codurilor și deciziile CCR, practicile europene în materie, deciziile CEDO, recomandările Comisiei de la Veneția aceste măsuri sunt absolut necesare. Convingerea mea este că există o nevoie de a schimba în acest moment filosofia Codurilor penale. Se pune mai mare accent pe recuperarea prejudiciilor pentru că trimiterea în închisoare a celor vinovați nu rezolvă problema. Nu politica punitivă este cea care rezolvă problemele. Aceste modificări vor ajuta ca abuzurile și excesele din ultimii ani, din cauza cărora mulți oameni nevinovați au ajuns să fie condamnați, să fie eliminate”, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

 În schimb, judecătorul Cristi Dănileţ a criticat în termeni duri modificarea codurilor penale, susţinând că este făcută după ureche fără ca să se ţină cont de opiniile experţilor în drept penal.

”Și totuși legile nu se modifică după ureche! Eu înțeleg că atunci când modifici textul unei infracțiuni din Codul penal trebuie să ai în vedere o anumită politică publică: vezi cât e pedeapsa în Codul vechi, afli câte infracțiuni de acest gen s-au comis în ultimii cinci sau zece ani, discuți cu magistrații problemele de aplicare, te consulți cu profesorii de drept penal partea specială, studiezi dreptul comparat și de abia apoi faci propunerea prin care modifici conținutul infracțiunii sau pedeapsa acestuia”, a scris Cristi Dănileț, într-o postare pe Facebook.

Şi totuşi liderii coaliţiei PSD-ALDE uită că România nu are lobby-ul şi influenţa Poloniei în cadrul CE ca să îşi permită să impingă ţara la izolare şi implicit la o serie de sancţiuni financiare din partea CE. Spre deosebire de Bucureşti, oficialii de la Varşovia au forţă să evite posibilele sancţiuni din partea CE, dar pentru politicienii cu probleme penale din PSD-ALD libertatea şi puterea sunt mai presus decât românaşii de rând care trăiesc de pe o zi pe alta.

 

“Nu pot să fiu de acord cu etichetarea ţărilor noastre drept „democraţii noi”. Mai ales Polonia are o lungă istorie de ţară democratică, nu doar în perioada de dinaintea războiului, dar şi a Regatului Polonez. A fost o democraţie a nobililor, e adevărat dar am limitat puterile regelui şi am introdus sistemul alegerii regilor. Este ceva unic. Tradiţia există şi e parte a vieţii noastre politice chiar şi astăzi”, declara ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marcin Wilczek, într-un interviu la postul Digi 24.

Faptul că nu am fost printre fondatorii UE nu a fost alegerea noastră. Noi am fost în spatele Cortinei de Fier şi ne-a fost refuzată apartenenţa la comunitate. Dintr-o dată eram într-un loc pe care nu l-am dorit niciodată şi în care n-am crezut niciodată că vom ajunge. Şi cred că am mai menţionat, şi noi şi România suntem noii membri fondatori ai UE. E ceva ce-mi este foarte clar astăzi. Noi nu avem valori diferite sau concepţii diferite faţă de restul Europei. Da, astăzi se poartă discuţii despre statul de drept şi articolul 7 în legătură cu Polonia, dar avem dreptul să modificăm şi să ne reformăm sistemul de justiţie, este ceva la care fiecare ţară are dreptul”.

Citeşte şi:

Reacția lui Oprea după apariţia unor stenograme din dosarul morţii poliţistului Gigină: ”Bogdane, mergi pe contrasens”

 

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.