Preotul Eugen Tănăsescu explică semnificaţia sacrificiului celor 40 de Sfinţi Mucenici

-


Astăzi, 9 martie, creştinii ortodocşi îi pomenesc pe cei 40 Sfinţi Mucenici din Sevastia, care s-au jertfit pentru Mântuitor, când au refuzat să se închine zeilor. În acest context, tradiţia populară atestă, pentru această zi, un obicei potrivit căruia se consumă 40 sau 44 de pahare de vin. Contactat de Jurnalistii.ro, preotul Eugen Tănăsescu a declarat, că sacrificiul întru Hristos al celor 40 de mucenici nu are nicio legătură cu paharele de vin, care se beau astăzi.

De asemenea, Tănăsescu a mai spus că omul modern al zilelor noastre nu mai este capabil să se jertfească asemenea celor 40 de Sfinţi Muceni.

În amintirea sacrificiului acestora, gospodinele pregătesc astăzi mucenicii, cunoscuţi sub denumirile de Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi, Mucenici. În Moldova se pregătesc colaci, copţi sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă. În Dobrogea şi -n Muntenia, mucenicii nu sunt copţi, ci fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă pentru că simbolizează lacul în care au fost aruncaţi cei 40 de soldaţi romani.

„Nu are nicio legătură jertfa celor 40 de Sfinţi Mucenici şi băutul paharelor de vin. Este o înţelegere greşită a jertfei acestora, întrucât mucenicii şi-au dat viaţa pentru Hristos, iar în lumea bahică vinul nu reprezintă sângele Mântuitorului. Nu are rost să bem cele 44 de pahare, pentru că nu reprezintă sângele Domnului”

Potrivit acestuia, cei 40 de Sfinţi Mucenici şi-au mărturist credinţa în Hristos şi nu trebuie să fie amestecaţi în “circul paharelor de vin”.

„Nu se cuvine să îi amestecăm pe cei 40 de Sfinţi Mucenici în circul paharelor de vin. Putem noi astăzi să urmăm calea celor 40 de Sfinţi Mucenici? Ne-am mai da noi astăzi viaţa pentru Hristos? Asta-i întrebarea. Nu câte pahare bem”

Sfinţii mucenici au fost soldaţi în armata romană şi-n vremea împăratului Licinus au fost dislocaţi în localitatea Sevastia (Armenia) din Capadocia (Asia Mică).

Comandantul acestora, Agricola, îi persecuta pe creştini. Aflând că un grup de 40 de ostași din subordinea sa au refuzat să se închine idolilor, fiind creștini, le-a ordonat să se lepede de credinţa în Hristos.

Neputând să îi convingă să renunțe la credința în Mântuitor, Agricola a ordonat ca cei 40 de soldaţi să fie obligați să intre în lacul Sevastia, care era aproape înghețat. Unul dintre aceştia nu a rezistat și a ieșit din lac, dar, intrând în baia caldă, cu care erau ademeniți cei din lac, a murit.

Numărul mucenicilor s-a completat cu unul dintre cei care îi păzeau. Acesta, văzând tăria martirilor, s-a declarat și el creștin și a intrat în lac, alături de ceilalți. După ce au fost scoși din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arși de vii.

În tradiţia populară românească se aprind focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp, sunt purificaţi oamenii şi animalele prin stropirea cu apă sfinţită, se fac observaţii şi previziuni meteorologice, este scoasă mierea de albine din stupi sau sunt tăiate primele corzi de viţă-de-vie.

De asemenea, în ziua de 9 martie se făceau numeroase prognosticuri meteorologice. Se spunea că pământul îngheţat în această zi prezicea o toamnă fără brumă, iar dacă pământul nu era îngheţat, bruma din toamnă avea să cadă devreme. Astfel, oamenii ştiau cum să-şi planifice muncile câmpului când scoteau plugul la arat, marcând, astfel, momentul ce deschidea ciclul sărbătorilor de primăvară şi începutul noului an agrar.

Mai puteţi citi şi: Mihăiţă Papara, singurul sportiv român care participă la Jocurile Paralimpice

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.