Proiectul prin care GFR dă peste nas CFR Marfă

-


“Noul Drum al Mătăsii” este proiectul geopolitic al statului chinez prin intermediul căruia se încearcă conectarea Beijingului la Europa în ceea ce priveşte comerţul prin intermediul transportului feroviar de mărfuri. În faţa acestei ferestre uriaşe de oportunitate, statul român nu a fost capabil să valorifice nimic, deşi are două atuuri geostrategice importante: Portul Constanţa şi CFR Marfă. Cel care este foarte aproape să intre în jocul geostrategic de pe axa: “Noului Drum al Mătăsii” este operatorul privat GFR, mai bine situat în piaţa concurenţială.

 

Preşedintele Chinei Xi Jinping a lansat oficial, în cadrul unui summit internaţional desfăşurat la Beijing, în prezenţa a 29 de şefi de stat şi de guvern, noul “Drum al Mătăsii”, un proiect gigantic, care ar trebui să se conecteze China cu Europa în materie de comerţ şi geostrategie. La ceremonia de deschidere, Xi Jinping a declarat că China va investi 250 de miliarde de yuani (113 miliarde de euro) în proiecte care promovează atât creşterea economică cât şi dezvoltarea durabilă.

„Vom construi o platformă deschisă pentru cooperare, sprijin şi susţinere a unei economii mondiale deschise“, a spus Xi Jinping, în discursul său de la ceremonia de deschidere a Forumului.

Guvernul chinez investeşte în acestui proiect zeci de miliarde de dolari întrucât vizează reconstrucţia porturilor, şoselelor şi reţelelor feroviare de ruta “Noului Drum al Mătăsii”.

„Comerţul este motorul important al dezvoltării economice”, a declarat liderul de la Beijing în timpul summit-ului la care participă 29 de lideri internaţionali. Planul, care urmăreşte să extindă legăturile comerciale între Asia, Africa, Europa şi dincolo de aceste continente, a fost pentru prima oară dezvăluit în 2013.

În discursul său, preşedintele Xi Jinping i-a asigurat pe diplomaţii occidentali că planul, descris drept un “Nou Drum al Mătăsii”, nu reprezintă o încercare de a promova influenţa chineză pe plan global, ci o fereastră de oportunitate de dezvoltare durabilă.

România ar fi putut să fie un jucător important în cadrul acestui proiect geopolitic graţie a două atuuri majore: Portul Constanţa şi CFR Marfă. Din nefericire, guvernarea social-democrată din 2012 încoace nu a părut interesată de valorificarea acestei oportunităţi care ar fi însemnat investiţii masive în infrastructură şi locuri de muncă mai bine plătite pentru angajaţii companiei CFR SA.

Oficialii, care s-au perindat la Transporturi din 2012 până în prezent, au fost precauţi cu investiţiile chineze, dintr-o înţelegere greşită a politicilor comunitare astfel încât Ungaria şi Serbia (ţară non-UE) au reuşit să ne scoată din proiectul “Noului Drum al Mătăsii”. De asemenea, lipsa finanţării şi a unui plan bine structurat de investiţii au făcut ca România să nu profite din de nici unul dintre autuurile sale în faţa ofensivei investiţionale chineze.

Problema participării României la “Noul Drum al Mătăsii” a rămas la stadiul discuţiilor specialiştilor din transporturi, care s-au mărginit anul trecut să scoată în evidenţă adevărata problemă a căilor ferate din România: lipsa investiţiilor.

În schimb, prima linie de mare viteză pe care China o va construi va fi în Serbia, care va face legătura între Belgrad şi Budapesta, întrucât Ungaria este parte principal în cadrul “Noului Drum al Mătăsii” (One Belt, One Road), inițiat de guvernul de la Beijing. Prin acest proiect China vizează facilitarea transportului transcontinental de mărfuri, pe relația Asia-Europa.

Ministrul sârb al Transporturilor, Zorana Mihajlovic, declara, că autorităţile sârbe vor începe lucrările pentru o secţiune de cale ferată în lungime de 350 de kilometri, deşi oficialii CE derulase o serie de investigaţii referitoare la faptul că Ungaria a încălcat normele Uniunii Europene (UE) privind achizițiile publice. Serbia și China nu sunt membre ale UE, iar ancheta nu le-a împiedicat să continue proiectul.

Proiectul dintre Serbia și Ungaria se ridică la o valoare de 2,5 miliarde euro și prevede modernizarea unei linii existente între cele două țări, dar care în prezent nu mai este utilizată. Noua cale ferată va putea permite circulația trenurilor de marfă și călători, moderne și electrice, cu o viteză maximă de 200 km/h, reducând timpul de călătorie de la opt ore la trei ore. Aceasta face parte din Land Sea Express Route, care circulă din portul Pireu din Grecia (dar deținut de către compania chineză Cosco, în urma privatizării portului), prin Macedonia și Serbia, către Ungaria, și are ca scop accelerarea transportului de mărfuri chinezești din Grecia către Europa Centrală și de Vest.

GFR a luat prim planul CFR Marfă

Dacă liderul transporturilor feroviare din România CFR Marfă se zbate să supravieţuiască în faţa unui faliment care pare tot mai greu de evitat, operatorul privat GFR  a reuşit în 2017 să obţină prim-planul în ceea ce priveşte cifra de afaceri.

Potrivit datelor oficiale, CFR Marfă a avut anul trecut afaceri de 678 de milioane de lei, cu 12 procente mai puţin decât în 2015. Şi cifra de afaceri a GFR s-au diminuat, însă scăderea a fost de doar 3 la sută, ajungând la 710 milioane de lei. În plus, compania de stat s-a afundat în datorii, care s-au apropiat de 200 de milioane de lei, în vreme ce GFR a raportat un profit de 2 milioane de lei. Mai mult, firma privată a obţinut aceste rezultate cu mult mai puţini angajaţi.

În faţa ferestrei de oportunitate, care o reprezintă proiectul “Noului Drum al Mătăsii”, oficialii CFR Marfă se gândesc la insolvenţă – privatizare, în timp ce compania privată GFR ar vrea să fie parte integrantă din proiectul “Noului Drum al Mătăsii”, care va lega China de Europa.

„Schimburile economice dintre Europa și China sunt fabuloase. Dacă măcar un procent, să spunem mic, ar trece prin România, acest lucru ar avea un efect benefic pentru noi, ca taxe de tranzit, generare de locuri de muncă, bineînțeles pentru toată activitatea economică. Asta ar duce și la dezvoltarea porturilor și a rețelei feroviare. Deocamdată tot ce s-a putut face pe zona de logistică pe rețeaua China-Europa de Vest se face prin Rusia. De abia acum se lucrează, să spunem, mult mai intens, la o alternativă la actuala rută prin Rusia. Noua rută ar ocoli Rusia și ar veni în zona Kazakhstan, Azerbaidjan, Georgia, România sau Bulgaria și apoi Ungaria, Austria. Ca și timp nu poate fi mai rapidă pentru că traversează două mari, deci asta înseamna ferry-boat, vapoare. Întotdeauna trebuie să existe o alternativă, chiar dacă nu este viabilă financiară din prima clipă. Pentru chinezi nu ar fi o problemă o astfel de investiție, trebuie să își dorească să investească în România. Portul Constanța are capacitățile necesare ca să facă față unei creșteri rezonabile de trafic de mărfuri. O dublare a actualelor cantități se poate realiza fără probleme,” sublinia directorul GFR, într-un interviu la portalul DCNews Live.

Managementul defectuos de la CFR Marfă nu este preocupat de implicarea în proiecte globale de investiţii, iar faptul că nu au reuşit din 2012 până în momentul de faţă să convingă instituţiile europene de necesitatea dezvoltării transportului intermodal şi implicit să absoarbă fonduri pe aceast segment ridică numeroase semne de întrebare. De asemenea, nu este de mirare cum cea mai importantă companie a statului român la nivel de transport feroviar, CFR Marfă a pierdut demult competiţia cu operatorii privaţi. Poate ar fi cazul ca CSAT-ul să analizeze situaţia de la CFR Marfă astfel încât această companie să nu piardă definitiv competiţia în jocul geopolitic din jurul proiectului “Noului Drum al Mătăsii”.

Pentru moment, România este în afara acestui joc, deşi există investitori privați care au capacitatea să transforme România într-o platformă logistică pentru Orientul Apropiat şi cel Îndepărtat. Marea majoritate a mărfurilor vin din Orient prin Grecia, unde compania Cosco, cel mai mare operator de containere din China investeşte aproximativ de 2 miliarde de euro în dezvoltarea portului Pireu.

Citeşte şi:

Un „păzitor de macazuri” îl pune la punct pe ministrul Șova după ce acesta i-a jignit pe cei 23.000 de ceferiști

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.