R. Moldova, un vehicul electoral pentru politicienii de la Bucureşti? INTERVIU cu preşedintele Asociaţiei Expert for Security and Global Affairs, Angela Grămadă

-


Bucureștiul trebuie să își schimbe profund strategia de comunicare despre investițiile pe care le face în Republica Moldova (investiții discursive, financiare, tehnice, bune practici), iar unele dintre proiectele implementate în ultimii ani au fost folosite în campaniile electorale, a declarat, într-un interviu acordat Jurnaliştii.ro, Angela Grămadă, preşedintele Asociaţiei Expert for Security and Global Affairs.

Jurnaliştii.ro: În urma alegerilor din 24 februarie 2019, PSRM, PDM, Blocul ACUM și Partidul Șor vor intra în viitorul plen de la Chișinău. Ce șanse sunt să avem o majoritate formată din PDM, Șor și independenții plus Blocul ACUM sau din PSRM –Blocul ACUM? Alegerile anticipate ar putea fi o soluție utilă pentru regimul lui Plahotniuc dacă nu va reuși să încropească o majoritate?

Angela Grămadă: După cum știm, la sfârșitul săptămânii trecute, Curtea Constituțională din Republica Moldova a validat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și a respins contestațiile depuse de către Blocul Electoral ACUM sau de către alți concurenți electorali. Acest lucru înseamnă ca mandatele celor 101 deputați sunt validate.

Repartizarea finală a mandatelor arată în felul următor: PSRM – 35 de mandate, PDM – 30, Blocul ACUM – 26, iar Partidul Şor – 7 mandate. Alte trei mandate au revenit deputaţilor independenţi (circumscripțiile 47, 48 – Transnistria și circumscripția 43 – Cahul).

Dacă este să ținem cont de scenariile propuse de dumneavoastră, șanse mai mari de reușită ar avea primul, dar fără Blocul ACUM și cu câțiva reprezentanți ai PSRM. Al doilea scenariu este exclus de reprezentanții Blocului ACUM, care au făcut un angajament public încă pe 21 februarie 2019, adică chiar înainte de alegerile parlamentare, să nu participe la crearea unei coaliții de guvernare (formală sau informală) cu PDM, PSRM, Partidul Șor, Partidul Nostru și alte formațiuni pro-oligarhice și anti-europene care vor accede în Parlament.

Angajamentul a fost repetat de mai multe ori de către liderii Blocului și după alegeri în cadrul diferitor intervenții publice. Revenind la primul scenariu, eu aș fi de acord cu colegii de la Chișinău (cu cei care adaugă formulei o posibilă cooperare cu PSRM), care sunt de părere că anumiți socialiști, nu toți, ar putea să voteze pentru formula guvernamentală propusă de PDM și aceasta, desigur, după negocieri mai lungi, astfel încât să fie creată iluzia unor negocieri complexe, dificile, cu un consens obținut greu. Ar da credibilitate forțelor care s-au angajat în asemenea procese și ar arăta publicului o preocupare mai mare față de grija pentru țară.

În conferința de presă a socialiștilor de acum o săptămână, aceștia au declarat că nu vor părăsi propria fracțiune parlamentară (cu aluzie aici la experiența de la începutul anului 2016, atunci când mai mulți deputați comuniști au creat o nouă fracțiune parlamentară și au votat pentru alegerea lui Pavel Filip în calitate de premier). Dar aceeași declarație nu exclude sau, cel puțin, nu spune nimic despre faptul că nu ar vota pentru viitorul guvern.

Pe 11 martie 2019, PSRM vine cu o nouă declarație în care se poziționează ca forță politică, care a obținut victorie în aceste alegeri, deci are toată legitimitatea să lanseze negocieri pentru viitoarea formulă guvernamentală. Și aceste negocieri vor începe cu Blocul ACUM. Cel mai probabil, aceste negocieri vor eșua (a se vedea din nou declarația celor de la ACUM) și atunci socialiștii vor avea pretextul de a negocia cu PDM. Faptul că ei, socialiștii, evită să vorbească despre o formulă de guvernare cu PDM, nu o exclude.

Un lucru este clar din această declarație: PSRM nu își permite să meargă în alegeri anticipate acum și va încerca să le evite. Și Blocul ACUM este istovit din punct de vedere financiar. Doar PDM pare să aibă resurse suficiente în acest moment pentru a se lansa într-un proces electoral nou. 

Va profita Federația Rusă de actuala situație politico-electorală de la Chișinău pentru a forța federalizarea R.Moldova? Ce se întâmplă cu radicalismul anti-statalist găgăuz?

Reacțiile pe care le-au avut mai mulți politicieni ruși au fost destul de dure la adresa președintelui Moldovei, Igor Dodon. Aceștia și-au arătat dezamăgirea față de rezultatul pe care l-au obținut socialiștii, respectiv și președintele țării, care probabil a făcut anumite promisiuni în cadrul vizitelor sale nenumărate la Moscova. Ceea ce ar trebuie să ne îngrijoreze este faptul că oficialitățile ruse, prin actorii care au exprimat critici în spațiul public, au lansat mai multe mesaje prin care confirmă că strategia Moscovei trebuie să includă și mai multă presiune și/sau interferență în viața politică de la Chișinău, inclusiv prin folosirea factorului Transnistria.

Nu știu cât de mulți au atras atenția anume asupra ”factorului” sau ”instrumentului” Transnistria menționat în publicațiile ruse imediat după alegeri. Este instrumental perfect de presiune pentru a impune anumite decizii, și asta în condițiile în care se pare că există anumite indicia care arată că președintele Igor Dodon promovează în anumite cercuri externe un plan de soluționare a conflictului transnistrean.

Fiecare președinte în Moldova își dorește să intre în istorie ca fiind cel care a contribuit la reîntregirea țării. Forțarea federalizării este o opțiune pentru Moscova doar în ideea în care produce un precedent ”eficient” pentru Ucraina.

În ceea ce privește radicalismul anti-statalist din Găgăuzia, nu știu dacă e tocmai ”radicalism anti-statalist”, cât un instrument de a negocia anumite beneficii în relația cu Chișinăul. Desigur, fără a pierde în același timp și susținerea de la Moscova. Comratul a fost în foarte multe situații electorale mingea de ”ping-pong” a diferitor formațiuni politice care își doreau voturile alegătorilor.

Problema este că cei de la Comrat au început să fie mai pricepuți în a-și evalua rolul și folosesc aceste oportunități. Desigur, nici în cazul Comratului nu trebuie să gândim că decizia finală se ia în avantajul locuitorilor întregii regiuni. Trebuie să fim conștienți de faptul că interesele promovate sunt cele ale elitelor.

Mai poate Bucureștiul să restarteze relațiile bilaterale cu Chișinăul?

Nu știu dacă „a restarta” este cuvântul cel mai potrivit pentru a evalua relația bilaterală București – Chișinău în acest moment. Dacă este să privim în conținutul comunicatelor de presă ale Ministerelor Afacerilor Externe din ambele țări, dar mai ales ale celui de la București, atunci se observă că România continuă să sprijine aspirațiile europene ale Republicii Moldova, adică să susțină implementarea Acordului de Asociere și a DCFTA-ului Moldova – Uniunea Europeană. Acesta este doar unul dintre interesele noastre strategice în relația cu Republica Moldova.

Proiectele lansate în ultimii ani au continuat să fie implementate. Într-adevăr, unele dintre ele nu au înregistrat rezultatele urmărite de cetățeni, dar ele au produs rezultate în campaniile electorale (aici avem în vedere în calitate de exemplu de bune practici campania de promovare a domnului Victor Ponta și a domnului Iurie Leancă înainte de alegerile din toamna anului 2014, în care a fost folosit gazoductul Iași-Ungheni ca instrument electoral).

Independent de formula de guvernare de la Chișinău sau de la București, anumite proiecte au continuat să fie implementate, iar diferite forțe politice au continuat colaborarea. Evident, nu avem o colaborare cu PSRM, dar acest lucru nu înseamnă că relația trebuie să fie „restartată” în sensul pe care îl propuneți dumneavoastră. Mai mult, PSRM a contribuit la votarea în legislativul de la Chișinău a unor proiecte normative foarte importante. Modificările aduse legislației electorale au fost posibile doar cu ajutorul socialiștilor.

Reacția Bucureștiului se încadrează în expresia scurtă: „urmărim cu atenție”. Traduc: posibil, nu suntem de acord cu ce se întâmplă la Chișinău, dar vom continua să colaborăm cu cine e „însărcinat cu afacerile statului” în acest moment. Oficialii din ambele state se arată satisfăcuți de mersul lucrurilor. Pe de altă parte, societatea civilă își dorește mai mult și insistă ca lucrurile să fie transformate calitativ în interesul și pentru beneficiul cetățenilor din ambele state.

Ce mi-aș dori eu de la relația oficială București – Chișinău în acest moment? Mi-aș dori ca Bucureștiul să își schimbe profund strategia de comunicare despre investițiile pe care le face în Republica Moldova: investiții discursive, financiare, tehnice, bune practici. Aici avem o problemă și aceasta nu este neapărat generată de o potențială colaborare între PSRM și PDM, dar de modul în care înțelegem noi interesul nostru național.

Nu formula de guvernare de la Chișinău este problema, dar evaluarea corectă și eficientă a intereselor și obiectivelor noastre, precum și a modului în care le comunicăm în spațiul public.

Ce șanse mai are R. Moldova să continue reformele convenite prin parafarea Acordului de Asociere și Liber Schimb cu UE?

Republica Moldova, din fericire, nu poate renunța prea ușor la implementarea reformelor sau a prevederilor incluse în Acordul de Asociere și DCFTA. Și problema nu constă în decizia autorităților în a continua sau nu. Trebuie să apreciem și să evaluăm corect modul în care sunt acestea implementate de către autoritățile publice și dacă sunt respectate criteriile și termenele limită.

De asemenea, trebuie să analizăm care sunt efectele resimțite de populație și unde trebuie să fie continuată comunicarea strategică despre oportunitățile și beneficiile pe care le-am putea valorifica.

Ce importanță au alegerile prezidențiale din Ucraina pentru R. Moldova și România? Cine este favorit să câștige în opinia dvs, Iulia Timoșenko sau Petro Poroșenko?

Cine este de părere că este ușor a face aprecieri despre un potenţial câștigător al alegerilor din Ucraina în acest moment este prea optimist. Grupul Sociologic Rating a publicat rezultatele unui nou sondaj de opinie realizat la începutul acestei luni. S-a schimbat doar pretendentul la locul doi, nu și favoritul cursei în opțiunile alegătorilor ucraineni.

În fruntea clasamentului este în continuare actorul Vladimir Zelenski – personaj politic pe care dvs. nu l-ați menționat în întrebare. Pe locul doi se află Iulia Timoșenko, iar pe locul trei îl regăsim pe actualul președinte în exercițiu, Petro Poroșenko.

Scandalurile de corupție de la sfârștitul lunii februarie au avut efecte asupra opțiunilor alegătorilor ucraineni. Luna trecută, Iulia Timoșenko se clasase pe locul trei.

Chiar și așa, este greu de spus dacă Vladimir Zelenski (în preferințele a 24,7% dintre alegători) poate să obțină victorie în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Susținătorii săi sunt majoritatea tineri, mulți dintre ei fără experiență electorală. Este un lucru bine știut că alegătorii tineri sunt mai activi pe rețelele de socializare și se mobilizează mai greu în ziua scrutinului. Electoratul lui Petro Poroșenko și al Iuliei Timoșenko este mai matur, mai disciplinat.

De ce sunt importante aceste alegeri pentru Moldova și România?

Explicația este una simplă și banală: nevoia de securitate la frontiera estică pe care o au ambele state. Viitorul președinte al Ucrainei va da tonul direcției discuțiilor de soluționare a conflictului, va trebui să explice poziția Ucrainei și va trebui să acționeze ferm în anumite situații de criză.

Nu cred că în acest moment își dorește cineva ca în regiunea noastră lucrurile să ia o turnură și mai gravă, deși, la moment, situația este și așa foarte dificilă.

Dar să presupunem că acest conflict din Estul Ucrainei nu afectează cooperarea între vecini, atunci trebuie să cunoaștem care sunt măsurile pe care le va promova viitoarea guvernare de la Kiev, care îi sunt intențiile, proiectele și opțiunile de dezvoltare. Spun viitoarea guvernare pentru că în toamnă urmează alegerile parlamentare din această țară, iar rezultatele lor nu sunt mai puțin importante.

Citeşte şi:

EXCLUSIV. Ce şanse mai are Mişcarea Unionistă din R. Moldova după eşecul electoral din 24 februarie? INTERVIU cu președintele Organizației municipale Chișinău, sectorul Centru al PUN, Sandu Scodin


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.