Ion Raţiu, un destin închinat României. „Omul este în centrul societăţii şi totul se învârte în jurul lui”

-


În urmă cu 20 de ani se stingea la Londra românul care îşi propusese pe parcursul vieţii sale să lupte pentru democraţie şi implicit pentru România. De asemenea, Ion Raţiu ar fi putut să fie la începutul anilor 1990 cel mai bun preşedinte al României, dacă electoratul abia ieşit din comunism ar fi înţeles că „socialismului cu faţă umană promovat de omul cinstit şi sărac” fusese un eşec în URSS, şi-n statele membre ale Cortinei de Fier. În mai 1990, a candidat la președinția României. A eșuat, dar a fost ales deputat şi a continuat să ajute România, ca să revină în spaţiul euro-atlantic.

 

sursa foto: aradon

„Voi lupta ca să caut să aduc elementul esenţial al democraţiei care nu este jocul numelor, cifrelor, cine are majoritate, cine are mai multe voturi. Asta nu e democraţie. Democraţia însemnează o înţelegere că omul este în centrul societăţii şi totul se învârte în jurul lui. Democraţia însemnează că-l asculţi pe om şi pe urmă îi respingi punctul de vedere. Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine! Dacă eşti în stare să faci treaba asta atunci însemnează că am început să învăţăm ce e democraţia. Iar rostul meu, dacă nu voi fi ales (n.r. preşedinte) e să aduc democraţia în ţara asta cât mă ajută pe mine puterile mele, nu numai în partidul meu, PNŢCD. Toată viaţa mea o voi dedica-o acestui scop“ , sublinia Ion Raţiu, la începutul anilor 1990, sublinia Ion Raţiu, în confruntarea electorală televizată din mai 1990 unde a participat împreună cu contracandidaţii săi: Ion Iliescu şi Radu Câmpeanu.

Ion Raţiu a fost o personalitate complexă a exilului românesc, cât şi a PNŢ-ului, fiind: politician, gazetar, jurist şi om de afaceri. Acesta s-a născut la 6 iunie 1917, în localitatea Turda, judeţul Cluj şi a studiat la liceele ”Regele Ferdinand” din Turda şi ”Gheorghe Bariţiu” din Cluj (1927-1934).

Apoi, a urmat apoi cursurile Universităţii Cluj (1934-1938), fiind licenţiat în Drept şi doctor în ştiinţe politice al Universităţii din Cambridge, Marea Britanie (1940-1943). După un stagiu în Cabinetul de avocatură al dr. Ionel Pop din Cluj (1938-1939), a terminat ca şef de promoţie Şcoala de ofiţeri de rezervă artilerie din Craiova (1939).

În perioada aprilie-septembrie 1940 a fost cancelar diurnist la Legaţia română din Londra. Rechemat în ţară, în septembrie 1940, demisionează şi apoi obţine azil politic în Marea Britanie, aderând, în acelaşi an, la ”Mişcarea Românilor Liberi”, fondată de V.V. Tilea. A revenit definitiv în Româna pe 24 ianuarie 1990, când România intrase în post-comunism, după revoluţia sângeroasă din decembrie 1989.

sursa foto: cugetliber

În perioada exilului său din Marea Britanie, acesta a fost preşedinte al Asociaţiei Culturale a Românilor din Marea Britanie (1965-1985) şi, din 1985, preşedinte de onoare al acesteia. În 1984, a devenit preşedinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi.

De asemenea, Raţiu a lucrat ca ziarist independent, fiind colaborator extern al ”Radio Londra” (BBC), corespondent la Paris al ”International News Service” în timpul Conferinţei de Pace (1946-1947). Angajat la societăţi comerciale între anii 1951-1957, şi-a întemeiat apoi, în 1957, propria sa companie: J.R. Shipping Co. Ltd.

A fost fondator şi director al ”Presei Libere Române” (1955-1985), fondator şi director al publicaţiei ”Românul liber” (1985). În 1991, a fondat, la Bucureşti, ziarul ”Cotidianul” şi a editat revista ”România literară” (1993). În 1990, a înfiinţat Catedra de studii româneşti ”Ion Raţiu” la Universitatea Georgetown din Washington DC (SUA).

Fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc (PNŢ) în tinereţe, după 1990 a devenit un membru de frunte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢ-CD). A candidat, din partea acestui partid, la alegerile prezidenţiale din 20 mai 1990, obţinând 617.007 voturi valabil exprimate (4,29 %), precum şi la cele parlamentare. La Congresul PNŢ-CD din 27-28 septembrie 1991 a fost ales vicepreşedinte al partidului.

Personalitate marcantă a PNŢ-CD…

De asemenea, acesta a fost deputat PNŢ-CD de Cluj în primele trei legislaturi (1990-1992, 1992-1996, 1996-2000), vicepreşedinte al Biroului Permanent al Adunării Deputaţilor (3 septembrie 1990-14 octombrie 1992), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (28 octombrie 1992 – 6 februarie 1995), precum şi preşedinte al Delegaţiei parlamentare române la Adunarea Atlanticului de Nord, potrivit cdep.ro.

A fost distins cu decoraţia ”Polonia Restituta”, în grad de Comandor. Ion Raţiu a murit la 17 ianuarie 2000, la Londra, fiind înmormântat la Turda. Moştenirea sa este complexă şi astăzi la 20 de ani de la trecerea sa în nefiinţă se poate vedea în faptul că România este membră cu drepturi depline în UE şi-n NATO, iar românii sunt pro-occidentali într-o mare iliberală. Singurul său proiect care încă nu a reuşit să fie pus în practică de politicieni rămâne pentru moment: restaurarea monarhiei.

sursa foto: romani în uk

„Centrul Raţiu pentru Democraţie” acordă începând din anul 2005 în memoria acestuia „Premiul Ion Raţiu pentru Democraţie” activiştilor pentru democraţie din întreaga lume. Din anul 2006, ceremonia de premiere este găzduită de Woodrow Wilson Center. Printre laureaţii acestui prestigios premiu, îi amintim pe Angela Kocze (Ungaria), Aung San Suu Kyi (Myanmar), Nabeel Rajab (Bahrain), Oleg Kozlovsky (Federaţia Rusă), Adam Michnik (Polonia, 2009), Eleonora Cercavschi (Republica Moldova), Anatoli Mihailov (Belarus), Saad Ibrahim (Egipt) şi Sergio Aguayo (Mexic).

Citeşte şi:

Guvernul, pregătit să desfiinţeze SIIJ? Turcan: „Este un proiect pe care PNL şi l-a asumat”


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.