„Războiul consulatelor”, o nouă etapă pe axa tensiunilor sino-americane. Alexandru Georgescu: „Este o mişcare impulsivă a Administraţiei Trump în scop electoral”

-


În urmă cu aproximativ o săptămână, autoritățile americane au dat ordin pentru închiderea Consulatului Chinei din Houston (Texas) în 72 de ore, după un incident care riscă să amplifice şi mai mult scandalul diplomatic dintre SUA și China. Decizia a fost luată în urma unui incident la Consulat în care mai mulți indivizi neidentificați au ars documente în coșurile de gunoi din zona exterioară a acestuia. În replică, Beijingul a ordonat închiderea Consulatului SUA de la Chengdu, care se ocupă cu supravegherea zonei tibetane. O consecinţă directă a acestui joc geopolitic şi de intelligence generat de Administraţia Trump împotriva Beijingului a fost creşterea preţului aurului pe piaţa globală şi abandonarea activelor riscante de către investitori în favoarea metalului preţios.

În acest context, expertul în politică externă al Fundaţiei EURISC, Alexandru Georgescu, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, tacticile Administraţiei Trump sunt discutabile, iar închiderea Consulatului RPC de la Houston este o mișcare impulsivă  în scop electoral, cât şi o parte din „șahul 5 D” pe care cei mai înfocați suporteri susțin că Donald Trump îl joacă împotriva lui Joe Biden.

sursa foto: Alexandru Georgescu-Arhiva Personală

„Toate aceste elemente se combină într-un impuls nefast pentru actuala Administrație americană, de a escalada tensiunile cu China fără a avea neapărat un raționament tactic bine stabilit în spate. Strategia este clară – decuplare industrială și tehnologică și convingerea aliaților să facă același lucru, precum și presiune pe China pentru a compromite pe partea politicilor sale comerciale, tehnologice și de investiții, precum și în felul în care își utilizează noua putere. Tacticile sunt, însă, discutabile, iar opacitatea intenționată și haosul neintenționat al Administrației Trump trezește întrebări cu privire la acțiunile de tipul închiderii consulatului – este o mișcare impulsivă, de moment, în scop electoral, sau parte din șahul 5D pe care cei mai înfocați suporteri susțin că Trump îl joacă împotriva lui Biden, a democraților, a europenilor, a chinezilor și a forțelor declinului american în general?”, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, expertul Fundaţiei EURISC în politică externă, Alexandru Georgescu.

Potrivit acestuia, mișcarea americană nu are un impact foarte mare asupra abilității Chinei de a-și urmări interesele, însă cea chineză va pune probleme pe termen lung abilității americane de a urmări acțiunile Chinei în Tibet pentru muniție în războiul global de imagine.

„Spionajul industrial este un fenomen des întâlnit între state”

„Rapoartele în domeniu vorbesc despre spionaj nu doar al Chinei, ci și al Franței, Israelului și așa mai departe. Cu siguranță, SUA reprezintă atât sursă cât și țintă pentru astfel de spionaj. Reacția puternică nu poate fi explicată, astfel, doar prin indignarea americană. Interpretarea cea mai apropiată de realitate este, în opinia mea, că această mișcare este una cu scop electoral pentru Administrația Trump. În sondajele de opinie americane (care totuși nu sunt un indicator perfect al performanței în ziua alegerilor), Donald Trump are o rată de aprobare de 40% (una relativ bună pentru o perioadă de criză internă, dar nu încurajatoare pentru realegere), o rată de dezaprobare de 55%, iar Joe Biden are un avans de 10 puncte în sondajele electorale. Având în vedere problemele interne ale Americii, o escaladare de fațadă ar readuce conflictul cu China în atenția mediatică și ar distrage, parțial, de la situația internă, asupra căreia Președintele Trump nu exercită foarte mult control. Președinții americani au o lungă tradiție în folosirea evenimentelor externe pentru a distrage de la probleme interne, mai ales în perioadă electorală. Un exemplu în acest sens a fost bombardarea de către Clinton a Irakului condus de Saddam Hussein în 1998 (operațiunea Vulpea Deșertului), care a coincis cu scandalul Monica Lewinski și cu procesul lui pentru impeachment. Alt exemplu a fost bombardarea Siriei de către Trump în prima parte a mandatului său, în perioada cea mai puternică a Russiagate, atacurile politice asupra sa pe subiectul presupusei interferențe a Rusiei în alegerile prezidențiale de partea sa și cu cunoștința sa”, a adăugat expertul Fundaţiei EURISC.

De asemenea, acesta a mai spus că închiderea consulatului din Houston, ales nu neapărat pentru sensibilitatea breșei, ci pentru absența unei comunități importante a Chinei în zonă, se înscrie într-o campanie mai largă de reorientare a politicilor americane față de China și de asimilare la noua paradigmă atât a numeroaselor grupuri de interes din interiorul Americii, cât și a aliaților americani.

„Un alt exemplu în acest sens este problema 5G. Trebuie reținut că, în data de 15 iunie, a avut loc o videoconferință dintre Secretarul de Stat Mike Pompeo și miniștri de externe europeni, împreună cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Evenimentul a fost plasat între două evenimente majore  ale UE cu China – conferința pe dialogul strategic sino-european din data de 9 iunie și Summitul UE-China din data de 22 iunie, ambele online. Pe 13 iulie, Consilierul pe Securitate Națională al lui Donald Trump (o poziție foarte influentă, ocupată până recent de John Bolton) Robert O’Brien, împreună cu adjunctul său, Michael Pottinger, au făcut un tur al patru capitale europene pentru convorbiri față în față cu liderii europeni. Aceste evenimente se înscriu în linia presiunii americane pe tema 5G. Putem privi închiderea consulatului tocmai ca un avertisment american pentru aliații proprii cu privire la vulnerabilitatea lor în fața intruziunilor Chinei.

„Ascensiunea lui Trump a readus în mainstream și în Administrație grupul sinoscepticilor americani….”

Mulți au nutrit mereu o suspiciune față de “Chicoms” (comuniștii chinezi) și s-au opus viziunii americane de liberalizare politică inevitabilă a Chinei prin integrarea sa în structurile globale – acordarea permanentă a clauzei națiunii celei mai favorizate în 1998, intrarea în Organizația Mondială a Comerțului în decembrie 2001. Aceste elite, dar și un segment important al populației americane, pot fi curtate prin firul narativ al competiției dintre SUA și China”, a subliniat Alexandru Georgescu.

În schimb, președintele SUA, Donald Trump a declarat, că ar putea începe închiderea mai multor consulate chineze de pe teritoriul SUA, în timp ce alți oficiali și FBI-ul făcând legături între consulate și spioni chinezi ascunși în interiorul lor – procurorii federali încearcă, în acest moment, să dea de urma unei cercetătoare chineze despre care cred că este ascunsă de Beijing în consulatul de la San Francisco. În momentul de faţă, relaţia dintre SUA-China s-a deteriorat rapid în acest an din cauza unui cumul de probleme, care merg de la pandemia noului coronavirus şi echipamentele de telecomunicaţii Huawei până la revendicările teritoriale ale Chinei în Marea Chinei de Sud şi creşterea controlului autorităţilor de la Beijing asupra Hong Kong.

La rândul său, senatorul republican Marco Rubio, șeful comisiei de informații din Senatul american, a precizat, că la Consulatul RPC din Houston exista un „nod central al rețelei vaste de spioni a Partidului Comunist”. Departamentul de Stat a acuzat și China că s-a angajat în acțiuni masive de spionaj și de influențare în ultimii ani și că aceste activități „au crescut și ca nivel și ca domeniu în ultimii ani”.

Citeşte şi:

VIDEO. O hologramă cu chipul lui George Floyd, pe traseul marşurilor afro-americanilor pentru libertate din 1961


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.