Recursul compensatoriu. Cine răspunde pentru consecinţele grave aduse siguranţei cetăţeanului?

-


Fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună susţine că Tudorel Toader era deja ministru când proiectul privind recursul compensatoriu a fost dezbătut în Parlament, iar acesta avea obligaţia să se opună modificărilor „care au condus astăzi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului”.

„Recursul compensatoriu. Precizările mele de tehnocrat. Proiectul a fost modificat în mod fundamental în Parlament, şi anume: s-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate în condiţii neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile, chiar dacă nu sunt consecutive; s-a extins fără verificarea riguroasă a fiecărui caz, pentru a stabili că au fost condiţii neconforme de detenţie; s-a extins condiţia de 3 mp la 4 mp. Am scris pe 24 octombrie 2017 despre aceste lucruri. Şi am avertizat ce urmează”, a scris Raluca Prună, duminică, pe Facebook.

În opinia sa, proiectul a fost adoptat în Guvernul Grindeanu, în ianuarie 2017, însă Tudorel Toader era deja ministru când propunerea legislativă era discutată în Parlament şi acesta avea obligaţia să se opună modificărilor adoptate în Parlament.

„Toader, cel pentru care pare că a fi ministru al Justiţiei înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru în Guvernul Grindeanu începând din 23 februarie 2017. Adevărat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul în ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat în Senat (adoptat pe 13 martie) şi ulterior la Camera Deputaţilor (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea, aşadar, obligaţia să apere proiectul adoptat de Guvernul Grindeanu şi să se opună modificărilor care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului. Din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis reprezentanţilor MJ să meargă în Parlament să apere proiectul. Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiţiei a participat la vreo lucrare sau şedinţă a vreunei comisii din vreo Cameră, în procesul de adoptare a legi. Eu ştiu că nu. A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o altă mârşăvie din lunga listă pe care istoria o va reţine în dreptul lui Toader”, a adăugat Raluca Prună.

De asemenea, aceasta a mai spus că responsabilitatea pentru efectele acestei legi aparţine exclusiv coaliţiei PSD/ALDE, „care a adoptat un proiect tehnocrat în Guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior în Parlamentul în care au majoritate, cu neparticiparea vinovată şi complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituţional Toader”.

„Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat. Dar e laş şi fără curajul asumării responsabilităţii. O lecţie gratis de la o tehnocrată modestă pentru marele profesor: impactul la un proiect de lege se face întotdeauna înainte de adoptarea de către guvern, nu în procedura legislativă. O spune legea, nu eu, tehnocrata. Nu spun care lege, să o caute profesorul”, a conchis Raluca Prună.

În schimb, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat sub guvernarea anterioară, iar propunerea legislativă a fost transmisă de Guvern către Senat înainte ca el să fie numit ministru.

Acesta a susţinut duminică într-o postare pe Facebook că la data de 17 noiembrie 2016, Ministerul Justiţiei a înaintat CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare, iar pe 29 noiembrie 2016, plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii.

Potrivit acestuia, proiectul de lege a fost transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31 ianuarie 2017, dată anterioară învestirii sale ca ministru al Justiţiei.

„Forma iniţială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deţinut! Curtea Constituţională a respins criticile de neconstituţionalitate. Concluzionând: proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că, pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Parlamentul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu şase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare. Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2018 şi a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017. Studiul de impact se face în procedura de legiferare, şi nu în faza de aplicare a legii!”, a conchis Tudorel Toader.

Citeşte şi:

VIDEO. Social-democratul Adrian Solomon, huiduit copios la Bârlad după ce l-a atacat pe Iohannis:”Să dea Domnul ca poporul român să fie condus de un etnic român şi nu german”

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.