Reunirea, al treilea obiectiv major al României după integrarea în UE şi NATO. INTERVIU cu deputatul PMP Constantin Codreanu

-


România trebuie să aibă o abordare pragmatică în relaţiile cu cel de-al doilea stat românesc de peste Prut şi să pregătească un Minister al Reunificării şi un Fond Moldova pentru a putea merge spre îndeplinirea celui de-al treilea obiectiv major după integrarea în NATO şi UE: REUNIREA, a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru Jurnaliştii.ro, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru Comunitățile de Români din Afara Granițelor Ţării.

Jurnaliştii.ro: Ce se va întâmpla cu drumul european al R. Moldova în contextul rezultatelor de la alegerile parlamentare de duminică? Vom avea o alianţă PDM-PSRM?

Constantin Codreanu: Integrarea europeană a Republicii Moldova este un obiectiv iluzoriu în condițiile în care Bruxelles-ul a spus foarte clar că nu se mai poate vorbi despre o extindere a Uniunii Europene în următorii 30 de ani. Politicienii care vorbesc despre integrarea europeană a celui de-al doilea stat românesc mint alegătorii dacă nu pun semn de egalitate între apropierea definitivă de România și integrarea în UE.

Există o singură cale: în și cu România, în și cu Uniunea Europeană. Restul sunt povești de adormit cetățenii în campaniile electorale.

În politică, niciodată să nu spui niciodată. Totuși, nu cred într-o alianță public asumată dintre PDM și PSRM. Toată lumea știe că ea funcționează pe ascuns, dar o relație publică dintre Plahotniuc și Dodon le-ar fi fatală electoral amândurora.

Ce ar trebui să înveţe România din lecţia putinistă din R. Moldova? Cum va evolua parteneriatul PSD – PDM în contextul în care România girează tacit democraţia lui Plahotniuc?

România trebuie să se comporte respectând un statut pe care îl are în mod firesc deja pentru aproape 1 milion de basarabeni — ca o adevărată Patrie. Să nu ne amintim de Republica Moldova doar la alegeri și să comentăm cu reflexe mioritice votul pro-Rusia, ci să ne întrebăm de ce se votează în acest mod și ce putem face pentru a schimba această realitate.

Pragmatism și implicare — acestea două sunt ingredientele esențiale. Sunt atât de multe lucruri de făcut: Spațiul Informațional Comun, interconectarea energetică, reconstrucția podurilor peste Prut distruse de sovietici etc. Trebuie ca aceste proiecte să fie coordonate și implementate de o componentă oficială în Guvernul României — un Minister al Reunificării.

Am spus în mod repetat de la tribuna Camerei Deputaților și la întâlnirile bilaterale cu participarea oficialilor din cele două state că România trebuie să regândească modalitatea prin care îi susține pe românii de dincolo de Prut. Toate fondurile trebuie să meargă pe proiecte concrete în comunitățile locale.

Altfel, guvernarea de la Chișinău, oricare va fi aceasta, este mereu tentată să condiționeze sprijinirea proiectelor de apartenența partinică a primarului/președintelui de raion.

României trebuie să îi pese de oamenii din cel de-al doilea stat românesc, nu de partenerii politici care, de multe ori, prin comportamentul lor corupt afectează inclusiv ideea parcursului european.

Perspectiva federalizării R. Moldova va prinde contur acum în contextul în care electoratul moldovean s-a pronunţat masiv pentru formaţiunile pro-putiniste (PSRM, PDM şi Partidul Şor)?

Sunt convins că orice posibilă discuție despre federalizarea Republicii Moldova va scoate oamenii în stradă așa cum s-a întâmplat cu Memorandumul Kozak. Chiar dacă exodul masiv al populației a făcut ca tot mai mulți cetățeni cu viziuni pro-europene să plece, opoziția față de această ideea păguboasă a transnistrizării Republicii Moldova este, în continuare, una suficient de mare în interiorul celui de-al doilea stat românesc.

Prin urmare, nu cred că există politician la Chișinău care să se gândească serios la o eventuală federalizare dincolo de promisiuni electorale menite să aducă voturile electoratului pro-moscovit. Piața Marii Adunări Naționale ar deveni neîncăpătoare pentru cei care s-ar opune unui astfel de proiect.

Ce se va întâmpla cu mişcarea unionistă în contextul în care PL nu a intrat în Parlament, iar PUN a sprijinit Blocul ACUM?

Mișcarea Unionistă trebuie să transpună în realitate îndemnul „Unire, unioniști”. Noi, unioniștii, suntem împrăștiați în prea multe partide și acest lucru le-a permis concurenților electorali să exploateze la maxim argumentul votului util.

În plus, foarte mulți unioniști nu au mai ieșit la vot tocmai din cauza acestei imagini de fărâmițare electorală în rândurile celor care promovează idealul reîntregirii. Sper ca politicienii impotenți electoral de pe acest segment să se retragă și să lase loc tinerilor pentru a oferi Mișcării Unioniste restartul de care are nevoie.

Clasa politică de la Bucureşti îşi aduce aminte de R. Moldova şi, implicit, de românii dintre Prut şi Nistru doar în anumite momente cheie în ultimii 30 de ani. Credeţi că este momentul elaborării unei strategii comune pentru R. Moldova asumate de toate forţele politice după modelul Snagov 1995?

Clasa politică de la București trebuie să iasă din logica exploatării electorale a votanților cu cetățenie română de peste Prut și să intre în logica interesului național. Mai ales că au existat semne bune în acest sens – Declarația camerelor reunite ale Parlamentului din 27 martie 2018, la 100 de ani de la Ziua Unirii Basarabiei cu România.

Avem nevoie de un Minister al Reunificării și de o regândire a strategiei de sprijin financiar a celui de-al doilea stat românesc, așa cum am vorbit mai sus. Trebuie să ne gândim și la opțiunea unui „Fond Moldova” pe modelul Fondului Marshall. Este esențial să înțelegem că pe lângă datoria firească pe care o avem față de românii din Basarabia, vorbim și de o abordare pragmatică — punem în joc securitatea națională a României.

Gândiți-vă ce ar însemna să avem peste Prut, în mod oficial, o guvernare total aservită Federației Ruse. Nu putem ceda din nou Basarabia în această conjunctură în care instrumentul „soft power” a ajuns atât de eficient. Suntem în situația de a tremura la fiecare exercițiu electoral din Republica Moldova de teama unei victorii zdrobitoare a pro-rușilor tocmai pentru că nu combinăm sentimentalismul explicabil cu abordarea pragmatică atunci când vorbim de cel de-al doilea stat românesc.

Interesul național ne obligă să ne ridicăm la înălțimea înaintașilor și să mergem decisiv spre cel de-al treilea proiect de țară al României după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană — REUNIREA.

Citeşte şi:

Despre Rusia, propagandă și resurse minerale

Exclusiv. Ion Iovcev, despre fraudele electorale din regiunea transnistreană: „Fiecare partid cu suma lui: 200 de ruble, 200 de dolari”

Alegeri în R.Moldova. De la otrăvirea cu mercur la banii murdari ai Kremlinului

Exclusiv. Republica Moldova, o Venezuelă a Europei după alegerile din 24 februarie? INTERVIU cu copreşedintele Blocului electoral ACUM, Maia Sandu 

Ce se va întâmpla cu R.Moldova după alegerile din 24 februarie. Dictatură a la Maduro sau Lukaşenko?

Exclusiv. Cum poate fi salvată R. Moldova de antidemocratul Vladimir Plahotniuc. INTERVIU cu analistul în politici de securitate Rosian Vasiloi


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.