România şi explozia de la Centrala atomo-nucleară de la Cernobîl. Nivelul de radioactivitate „l-a încurcat” pe Nicolae Ceauşescu (III)

-


După cum am menţionat şi-n articolele precedente, Nicolae Ceauşescu a convocat la 1 mai 1986 o şedinţă a CC a PCR dedicată situaţiei de la Cernobîl, în lipsa unei comunicări deschise cu autorităţile sovietice de la Bucureşti, care au preferat să ţină la secret „tragedia petrecută în Ucraina”. Stenograma acestei şedinţe, document deosebit de important pentru istorie, care se găseşte în Arhivele Naţionale ale României, Fondul Cancelarie-PCR, ne aduce în prim plan nivelurile de radioactivitate, care s-au înregistrat pe teritoriul României, în aer şi-n sol, în primele zile de după tragedia de la Cernobîl, valori care au fost ţinute la secret de Comitetul coordonat de Elena Ceauşescu.

 

sursa foto: Romania TV

Pe 30 aprilie 1986, după miezul nopții, nivelul radiațiilor care apăruseră pe teritoriul României, erau peste cotele de alarmare în următoarele oraşe ale României Socialiste: Iași: 54.581 pico curie/ m.p. zi, Suceava: 20.467 pico curie/mp zi, şi Târgu Mureș: 11.461 pico curie m.p/zi. De asemenea, aceste valori fuseseră înregistrate la sol şi s-au aflat pe masa de lucru a liderilor de la vârful PCR unde s-a dezbătut modalităţile de acţiune pentru limitarea efectelor radioactivităţii asupra României.

De asemenea, pentru a avea o imagine clară a acestor valori trebuie menţionat faptul că la sol nivelul de atenționare este de 5.000 pico curie/m.p. zi, nivelul de avertizare este de 10.000 pico curie/m.p. zi, iar nivelul de alarmare este de 50.000 pico curie/m.p. zi.

O radioactivitate foarte mare în aer s-a înregistrat la Tulcea de circa 647 pico curie/mc în timp ce nivelul de avertizare era de 500 pico curie/mc, iar cel de alarmare de 1000 pico curie/m.c.

În faţa acestor situaţii, liderii de la vârful PCR, convocaţi de Nicolae Ceauşescu în şedinţa CC a PCR, au susţinut la unison că trebuie să se ceară ajutorul specialiştilor sovietici întrucât aceştia cunoşteau situaţia mai bine şi modalităţile de acţiune. Dar acest ajutor nu a venit niciodată, întrucât oficialităţile de la Moscova trecuseră la secret tot ceea ce se întâmplase la Cernobîl, iar în primele zile reuşiseră chiar performanţa prin intermediul rapoartelor trimise să-l dezinformeze pe însuşi Mihail Gorbaciov, liderul CC al PCUS.

„În zonele unde au fost depășite valorile nivelurilor de radioactivitate, noi dispunem de tot ce este necesar sau ar fi cazul să cerem ajutor la sovietici, deoarece cunosc mai bine, au mai avut accidente-nu numai acum, cu această avarie, dar în general? Trebuie să îmi pregătiți o documentație, ca să știm precis cu ce pot fi combătute unele substanțe, spre exemplu: iodul. Asta ca să putem lua măsurile necesare, să acționăm rapid”, sunt concluziile cuprinse în textul stenogramei CC a PCR din 1 mai 1986, de către Nicolae şi Elena Ceauşescu.

În timp ce autorităţile comuniste de la Bucureşti încercau să se dezmeticească, în Capitală se înregistraseră nişte depuneri radioactive la sol de circa 9000 pico curie/mp zi, sub nivelul de alarmare de 50.000 pico curie/mp.zi. De asemenea, la Constanța, în aer, s-a înregistrat o valoare de 560 pico curie, față de 500 pico curie mp/zi nivelul de avertizare. Față de această situație, în cele 4 cazuri – Suceava, Iași, Tulcea, Tîrgu Mureș- cu excepția Galațiului, valorile depășite, în aer, ale nivelului de radioactivitate au fost la limita nivelului de alarmare.

Modul în care s-a hotărât intervenţia în oraşele pe care le-am menţionat mai sus, cu niveluri peste cotele de alarmare ale valorilor admise de radioactivitate, a lăsat mult de dorit. De pildă, ministrul Apărării Naţionale, generalul Vasile Milea raportase că în toate garnizoanele din ţară existau 127 de staţii de măsurare a radiaţiilor la sol, dar aveau putere de selecţie mică, şi nu înregistraseră nimic în primele zile, după explozia de la Cernobîl, între orele 22.00-6.00 dimineaţa.

sursa foto: historia

Singurul minister din arhitectura puterii comuniste care a avut staţii de măsurare eficiente a fost Ministerul Sănătăţii. 20 de staţii care aparţineau acestui minister au intrat imediat în acţiune, şi au făcut raportări al nivelurilor de radiaţii, din 30 în 30 minute, către Comisia de Coordonare decisă de CC al PCR.

Elena Ceaușescu, Emil Bobu, Ion Coman, Ion Ursu, ministrul Apărării Naționale, al Sănătății, președintele Comitetului de Stat al Apelor și de la Ministerul de Interne au fost pionii desemnaţi de Partid ca să se ocupe cu limitarea efectelor exploziei de la Cernobîl, de pe teritoriul României.

De asemenea, acest Comitet a colaborat în strânsă legătură cu Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie și MApN. De pildă, o măsură directă a Comitetului coordonat de Elena Ceauşescu a fost instituirea în perioada 2 mai- 20 mai 1986 de controale la punctul de frontieră Ungheni pentru depistarea persoanelor contaminate care ar fi putut tranzita teritoriul României.

Accidentul din 1986 de la Cernobîl, prilej de reevaluare pentru lumea ştiinţifică

Fostul şef al Laboratorului de igienă a radiaţiilor din cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică din Bucureşti, fizicianul Constantin Milu declara în 1990  că ceea ce a adus aspecte noi și obstacole a fost însă contaminarea radioactivă internă și faptul că au fost evacuate în mediu elemente radioactive ale căror influențe asupra omului și a lumii vii, în general, erau foarte puțin cunoscute.

„Știam multe lucruri despre elementele radioactive naturale (uraniu, radiu etc.), dar nu și despre izotopii iod 131, cesiu 134 și 137 și stronțiu 90. În ciuda faptului că s-a păstrat un mare secret al activității rețelei noastre de supraveghere radioactivă a mediului și a populației și dincolo de niște declarații panicarde, «evenimentul» nuclear din 1986 ne-a găsit pregătiți”, sublinia Constantin Milu.

Potrivit acestuia, pe lângă acțiunile desfășurate în zilele și în perioada imediată accidentului de către cele 21 de laboratoare amplasate în 17 Centre Teritoriale de Medicină Preventivă și în Institutele de Igienă și Sănătate Publică din București, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, au fost inițiate două studii de amploare, referitoare la:

1) incidența malformațiilor congentiale la nou-născuții în opt maternități bucureștene în perioada octombrie 1986 – decembrie 1988, a cărui principală concluzie a fost că nu se poate vorbi la acest lot de copii despre malformații datorate nivelului crescut al radioactivității artificiale din perioada respectivă;

2) supravegherea dezvoltării neuropsihice a copiilor născuți după aprilie 1986 (inițiat de Laboratorul de igiena copiilor și tinerilor, de la noi din institut).

De asemenea, reputatul fizician declara atunci că peste 10-20 de ani se va putea formula concluzii pertinente despre rezultatele iradierilor şi al contăminării în urma exploziei de la Cernobîl din 1986.

Romulus Cristea: „Toți aflaseră de norul radioactiv care se deplasa către alte țări ale Europei, de la radio Europa liberă sau Vocea Americii”

În perioada exploziei de la Centrala atomo-nucleară de la Cernobîl, publicistul Romulus Cristea era liceean, şi a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, că populaţia României aflase de la posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii despre norul radioactiv şi explozia de la Cernobîl.

sursa foto: Romulus Cristea/Arhiva Personală

„Toată lumea știa că avusese loc un accident catastrofal la o centrală nucleară din URSS, mai exact în Ucraina. Toți aflaseră de norul radioactiv care se deplasa către alte țări ale  Europei, de la radio Europa liberă sau Vocea Americii, posturi care suplineau lipsa de informații oficiale și ale căror emisiuni răzbăteau din difuzoare în toate casele. Îmi aduc bine aminte că primul anunț oficial al autorităților române privind depășirea cantității de emisii radioactivitate peste limitele normale l-am auzit la radio, în ziua de 1 mai, în jurul 15,30”, a subliniat Romulus Cristea.

De asemenea, acesta a mai spus că pe 1 mai 1986, la ora 15.30, pe postul public de radio s-a citit un comunicat de presă cu recomandări precise populaţiei din partea autorităţilor comuniste în care s-a specificat foarte clar faptul că la Cernobîl avusese o explozie.

„A fost un comunicat scurt și cu recomandări adresate populației. S-a anunțat clar că a avut loc un accident la  centrala atomoelectrică de la Cernobîl, lângă Kiev, că cei din conducerea Comitetului Central PCR analizează împreună cu Nicolae Ceaușescu situația apărută, că a fost depășit nivel normal de radiații și că populația va fi informată de evoluția situației. Recomandările inițiale au fost doar în sensul că „femeile gravide și copii să evite ieșirile în aer liber, dacă nu există o justificare imediată”. Din acest moment, comunicatele oficiale au devenit mult mai dese, cu tot mai multe recomandări adresate populației și cu amănunte care făceau referire la nivelul măsurat al radiației. În afara câtorva ore, în după-amiaza zilei de 1 mai, când a existat o oarecare reținere a oamenilor să mai iasă la plimbări pe stradă, înainte și după acest interval lumea a continuat să-și desfășoare activitățile zilnice obișnuite. După 2 mai s-a mers la grădinițe, școli și facultăți, oamenii au plecat la lucru ca de obicei, magazinele funcționau normal, etc”, a adăugat Romulus Cristea.

Potrivit acestuia, distribuirea pastilelor cu iod populaţiei a fost anunţată la radio şi a început pe 3 mai 1986.

„În jurul datei de 3 mai a început distribuirea de tablete cu iod către populație, iar acest lucru a fost anunțat inclusiv la radio și la televizor. În unele școli, la grădinițe, în policlinici și farmacii s-au distribuit gratuit și în cantități suficiente pastile de iodură de potasiu. Au existat chiar și puncte mobile de distribuție. Cei care primeau pastilele erau trecuți pe un tabel. La radio, tv și în ziare recomandările pentru populație s-au înmulțit: în principal se recomanda ca apa să fie consumată doar din rețelele centralizate urbane, să nu se consume apa din puțuri. De asemenea, oamenii au fost atenționați să nu consume produse lactate de la particulari și nici anumite legume achiziționate din piețe, de la țărani, de exemplu ceapă verde, salată, verdețuri, etc”, a conchis Romulus Cristea.

sursa foto: reporterul.ro

După accidentul de la Cernobîl, românii au învăţat cum să se apere de radiații. Principalul antidot în astfel de cazuri este de iodura de potasiu. Dar iodura de potasiu protejează numai tiroida şi nu previne intrarea în corp a iodului radioactiv prin inhalare sau prin mâncarea contaminată.

De asemenea, aceasta nu protejează alte părţi ale corpului în afară de tiroidă și nu protejează tiroida de alte componente radioactive în afară de iod, cum ar fi cesiul, pentru care nu există încă un antidot.

Citeşte şi:

România şi explozia de la Centrala Atomo-Nucleară de la Cernobîl. Nicolae Ceauşescu: „Să se ia măsuri, activul de partid să-l mobilizeze, dar să nu se creeze panică (I)”

România şi explozia de la Centrala Atomo-Nucleară Cernobîl. Elena Ceauşescu: „Trebuie să spunem că au apărut și la noi radiații, și vrem să știm ce facem. Nu se poate așa! (II)”

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.