Rosa Parks, un destin închinat luptei pentru drepturile civile ale afro-americanilor

-


Rosa Louise McCauley Parks (1913 – 2005) a fost o activistă și totodată o luptătoare îndârjită  pentru drepturile civile ale afro- americanilor, pe care Congresul SUA a  numit-o: „Mama Mișcării Drepturilor Civile din zilele noastre”. Aceasta a rămas în istorie, prin refuzul său de la 1 decembrie 1955 de a-i ceda locul său din autobuz unui bărbat alb, la cererea expresă a şoferului, James Blake.

sursa foto: handsupenited.org

Arestată şi judecată pentru acest gest de nesupunere civilă pe care l-a făcut în autobuzul din Montgomery, Rosa Parks a fost elementul care a determinat boicotul afro-americanilor pentru drepturi civile în frunte cu Martin Luther King Jr.  De asemenea, acţiunile sale au devenit un simbol pentru toate mişcările pentru drepturi civile din întreaga lume.

Rosa Louise McCauley s-a născut în Tuskegee, Alabama, pe 4 februarie 1913. Strămoșii săi aveau origini scoţiene din partea tatălui şi africane din partea mamei, a cărei bunică a fost sclavă. A urmat studiile în Montgomery, iar mai târziu a fost nevoită să renunţe pentru a-şi îngriji bunica.

În copilărie, Rosa a devenit conștientă de implicaţiile segregării rasiale din statul Alabama unde s-a experimentat din plin rasismul între albi şi negri. Din mărturiile sale, aflăm că de fiecare dată când un marş Klu Klux Klan trecea pe lângă casa familiei sale, tatăl său stătea afară cu o puşcă. De asemenea, legile rasiale Jim Crow blocau drepturile de vot ale negrilor din Alabama.

În 1932, s-a căsătorit cu Raymond Parks, un frizer din Montgomery. El era activ  în cadrul NAACP, iar Rosa Parks a devenit un susținător activ al acestei mişcări, participând la strângerea de fonduri întrucât dorea să înlăture discriminarea rasială dintre albi şi negri.

sursa foto: wear your voice mag

După o zi de lucru la magazinul Montgomery Fair Parks, Rosa Parks a urcat în autobuzul de pe Avenue Cleveland, la ora 16:00, joi, 1 decembrie 1955, în centrul orașului Montgomery.  S-a aşezat, după plata biletului de călătorie, pe primul rând de scaune din spate rezervate negrilor în secţiunea care se află la mijlocul autobuzului, în spatele celor zece locuri rezervate pasagerilor albi. În 1900, administraţia locală din Montgomery a emis o decizie prin care călătorii din mijloacele de transport erau separaţi în funcţie de rasă, iar şoferii acestora aveau dreptul de a-i ridica pe călătorii negri pentru a le ceda locurilor celor albi, scrie biographyonline.net.

În acest context, autobuzul unde se afla Rosa Parks s-a oprit la cea de-a treia staţie din faţa Teatrului Empire unde mai mulţi pasageri albi s-au urcat la bord.

Autobuzul a ajuns la a treia oprire în fața Teatrului Empire, iar câțiva pasageri albi au urcat la bord. În schimb, şoferul autobuzului a remarcat că erau foarte mulţi pasageri albi, iar doi bărbaţi stăteau în picioare. Atunci în baza deciziei locale din 1900, şoferul a cerut ca patru negri să renunţe la locurile acestora din mijloc pentru a le ceda pasagerilor albi.

„Când acel șofer alb se întoarse către noi, când el mi-a fluturat mâna și ne-a ordonat să ne ridicăm de pe scaunele noastre, am simțit că o revoltă în întreg corpul…”, declara Rosa Parks.

Aceasta a refuzat atunci să se mute de pe locul pe care îl ocupase legal în autobuz şi i-a răspuns răspicat şoferului: „Nu cred că ar trebui să mă ridic…”, după care a chemat Poliţia care a arestat-o. În timpul unui interviu de radio din 1956 cu jurnalistul Sydney Rogers în West Oakland, Parks a fost întrebat de ce a decis să nu elibereze locul din autobuz, Parks a răspuns: „Trebuie să știu  o dată pentru totdeauna ce drepturi am ca ființă umană și cetățean din Montgomery, Alabama”.

sursa foto: abc news

Pe 1 decembrie 1955, preşedintele SUA, Richard Nixon a intervenit personal  pentru eliberarea acesteia din arestul Poliţieişi totodată s-a întâlnit cu profesorul Jo Robinson din Alabam unde au discutat cazul Rosei Parks.

De asemenea,  Robinson era membră în cadrul Consiliului Politic al Femeilor  şi a fost primul care a aprobat boicotul în numele drepturilor civile pentru afro-americani.

Duminică, 4 decembrie 1955, toate bisericile negrilor din zonă au decis să pună în aplicare planurile boicotului, iar un articol publicat pe prima pagină a publicaţiei „The Montgomery Advertiser” a legitimat necesitatea boicotului pentru drepturi civile.

Patru zile mai târziu, Parks a fost judecată pe baza acuzațiilor de comportament dezordonat. Procesul a durat 30 de minute. Parks a fost găsită vinovată și amendată 10 dolari, plus 4 dolari plata costurilor de judecată. Parks a contestat procesul şi  legalitatea segregării rasiale.

Într-un interviu din 1992 cu jurnalistul Lynn Neary, Radio Park National, Parks a reamintit următoarele: „Nu am vrut să fiu maltratată, nu am vrut să fiu lipsită de un loc pentru care am plătit. A fost doar momentul … am avut ocazia să mă exprim în modul în care m-am simțit tratată. N-am plănuit să fiu arestată. Am avut destule de făcut, fără  ca să trebuiască să ajung la închisoare”.

sursa foto: AARP

Boicotul stârnit în jurul Rosei Parks s-a transformat într-o organizaţie sub numele de „Montgomery Improvement Association” (MIA), la sugestia reverendului Ralph David Abernathy. Printre membrii săi s-a numărat şi tânărul pe atunci încă necunoscut societăţii americane, Dr. Martin Luther King Jr.

Ulterior, King avea să declare: „Doamna Parks nu este unul dintre cei mai buni cetăţeni negri, ci unul dintre cei mai buni cetăţeni din Montgomery. A avut o conduită liniştită şi demnă”.

Peste 35.000 de manifeste au fost răspândite în Montgomery de către militanţii MIA şi cereau următoarele:

„Cerem fiecărui negru să stea în afara autobuzelor luni, în semn de protest faţă de arestare şi proces. . . Vă puteți permite să rămâneți la școală pentru o zi. Dacă lucrați, luați un taxi sau mergeți pe jos. Dar, vă rog, copiii și adulții, nu mergeți cu autobuzul deloc luni”.

Boicotul a durat 382 de zile, iar zeci de autobuze au rămas inactive luni de zile pentru că aproximativ 40.000 de navetişti negri au preferat să meargă pe jos ori cu taxiurile la lucru”, în semn de protest.

Pentru comunitatea afro-americană din SUA boicotul stârnit de gestul Rosei Parks în autobuzul din Montgomery a fost unul dintre cele mai reuşite mişcări împotriva segregării rasiale. Prin rolul său în declanșarea boicotului, Rosa Parks a jucat un rol important în internaționalizarea conștientizării situației comunităţii afro-americane și a luptei  acestora pentru drepturile civile.

În acest sens, King a scris într-o carte a sa din 1958, că arestarea Rosei Parks a fost factorul determinant care a determinat lupta pentru drepturi civile.

sursa foto: NPR

„Boicotul de la Montgomery din staţia de autobuz a servit drept model  pentru acţiunea din  Alexandria,  Africa de Sud, care a fost unul dintre evenimentele-cheie al radicalizării majorității de culoare a țării respective, sub conducerea Congresului Național African”.

Imediat după boicot,  Rosa Parks și-a pierdut slujba  din  magazin şi timp de mai mulţi ani şi-a câştigat existenţa lucrând într-o croitorie.

În 1965, a fost angajată de către reprezentantul afro-american din Congresul SUA, John Conyers. A lucrat ca secretară până la pensionarea acesteia în 1988.

Pe 24 octombrie 2005, în Detroit la vârsta de 92 de ani se stingea  din viaţă Rosa Parks.

În 1996, preşedintele SUA, Bill Clinton  i-a conferit Rosei Parks „Medalia pentru Pace”, iar anul următor Congresul i-a conferit medalia de aur pentru întreaga sa activitate.

sursa foto: RT.com

Citeşte şi:

Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv GTG 3010: Politicienii m-au dezamăgit. ”Colectiv” nu a fost declicul mult așteptat

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.