Rusia, de la referendumul lui Putin la insurgenții afgani

-


Peste 76% dintre ruşi au votat până astăzi în favoarea reformelor constituţionale care i-ar putea permite preşedintelui Vladimir Putin să rămână la Kremlin până în 2036, conform sondajelor realizate de către Institutul de sondare a opiniei publice din Rusia, la ieşirea de la urne.

De menționat că votul naţional asupra reformelor constituţionale a început la 25 iunie în Federaţia Rusă şi se desfăşoară timp de şapte zile până la 1 iulie, adică până votează toată lumea, acestui interval uriaș de timp găsindu-i-se o explicație cât se poate de nevinovată: pentru a evita aglomeraţia la birourile de votare pe fondul epidemiei de coronavirus.

Evident, dacă vor fi aprobate, aceste modificări îi vor permite lui Vladimir Putin să candideze încă de două ori la preşedinţie, după ce mandatul său actual expiră în 2024. Potrivit aceluiași institut de sondare, 76% dintre cei care au votat până în prezent s-au pronunţat în favoarea reformelor, iar 23,6% dintre persoanele care au acceptat să fie chestionate după ieşirea de la urne au spus că au votat împotrivă și, ca să ne și amuzăm puțin, se pregătesc probabil să sară pe geam.

Dincolo de percepția generală, știrea este însă o veste bună pentru România. Asta pentru că, dacă vrei să îngropi o țară, cel mai ușor lucru este să îngropi această țară în gerontocraţie. Și asta nu este tot.

Este firesc ca un om, fie el și lider al unei țări, să aibă propriile simpatii personale, să se înconjoare cu anumiți oameni pe care i-a ales în jurul său pentru că s-a obișnuit cu ei, nu pe baza unui test de inteligență și cultură generală. Acești oameni la rândul lor au propriile lor simpatii, formează în jurul lor alte grupuri din oameni care au la rândul lor simpatii, și tot așa. Iar această chestiune este cu atât mai accentuată într-un stat slav precum este Rusia.

Astfel se formează în timp, la nivelul central al statului, o adevărată caracatiță a legăturilor personale bazate pe tot soiul de interese și servicii reciproce. Cu alte cuvinte, definiția corupției. Cel mai potrivit mod de lupta împotriva acestei calamități este pur și simplu schimbarea indusă de votul democratic. Adică odată la un număr decent de ani, un alt lider vine cu propria sa echipă mai bună sau mai proastă, însă întotdeauna formată și din oameni noi, care dezrădăcinează măcar o parte din influența pe care înaintașii lor au avut-o asupra sistemului.

Faptul că acest lucru nu se întâmplă în Rusia, nu poate decât să ne bucure: încet-încet, o țară care deja este neperformantă din punct de vedere economic, se va anchiloza și, probabil, cu mult înainte de anul 2036, data limită a domniei lui Putin, va avea loc o implozie asemănătoare cu cea din 1991.

Chestiunea amintită mai sus are o oarece legătură și cu zvonurile din ultima perioadă privind posibilii bani plătiți de Rusia insurgenților din Afganistan pentru a ucide soldați americani. Este o afacere improbabilă, care nu aduce niciun câștig Kremlinului, cu atât mai mult cu cât americanii se retrag de bunăvoie din Afganistan. Această știre însă a fost intens mediatizată cu scopul de a face valuri în campania electorală americană, aflată deja pare-se în plină desfășurare.

Chestiunea este cât se poate de vizibilă, cu atât mai mult cu cât cea mai mare zarvă o face Nancy Pelosi, unul dintre liderii Partidului Democrat, care le-a trimis pe această temă o scrisoare directorului Comunităţii agenţiilor secrete americane, John Ratcliffe, precum şi directorului Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), Gina Haspel: ,,Congresul trebuie să aibă cunoştinţă despre această ameninţare semnificativă asupra trupelor americane şi trupelor aliaţilor noştri şi ce opţiuni sunt disponibile pentru tragerea Rusiei la răspundere. Tăcerea deranjantă a Administraţiei şi lipsa de acţiuni periclitează vieţile trupelor noastre şi ale militarilor din ţări partenere. Refuzul preşedintelui de a lua atitudine contra Rusiei periclitează, de asemenea, vieţi în regiune’’.

Realitatea este însă că nu mai suntem în anii 1980 ai secolului trecut, Afganistanul nu mai are graniță comună cu Rusia, focarul de islamism din zonă este îngrijorător, dar se disipează în cei aproape 2000 de kilometri dinstanță de teritoriul rus, majoritatea dintre aceștia trecând prin regiuni de deșert și stepă. Pe lângă asta, Rusia are suficientă experiență și resurse pentru a ține sub un oarece control situația din zonă.

Interesantă ar putea fi ideea ca Rusia să înţeleagă că în viitor (că tot vorbim de anul 2036) cea mai mare amenințare la adresa ei ar putea veni din partea Chinei. Cu alte cuvinte să îi vină ideea că, dimpotrivă, în loc să căsăpească soldații americani prin Afganistan, mult mai bine ar fi să caute să iniţieze niște contacte, la început foarte discrete, cu partea americană.

Ori dacă aceste lucruri chiar se întâmplă, cu siguranță că s-ar încerca cu disperare împiedicarea lor de către China, încă din fașă. Așadar, iată o posibilă temă-bombă de investigație pentru alegerile din SUA din anul 2020: este China implicată în sponsorizarea campaniei electorale a Partidului Democrat din SUA?

Citește și:

Noua ordine mondială post-pandemie. Alexandru Georgescu: „Coronavirusul doar a accelerat pierderea de prestigiu prin lipsa de performanță în gestionarea crizei”


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.