Schimbarea la faţă a Ecaterinei Andronescu şi criza din sistemul românesc de învăţământ

-


Pe 14 august, senatorul PSD Ecaterina Andronescu făcea valuri în rândurile opiniei publice prin intermediul unei  scrisori deschise, în care lansase critici dure la adresa lui Liviu Dragnea şi implicit la adresa Cabinetului Dăncilă. Ceea ce părea a fi atunci o încercare de coagulare a unei mişcări disidente în PSD în jurul doamnei Andronescu s-a dovedit a fi “apă de ploaie” în momentul în care a acceptat să fie propusă de Liviu Dragnea la Ministerul Educaţiei.

 

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să ofere un răspuns în ceea ce priveşte propunerea Ecaterinei Andronescu la Educaţie, în contextul în care acesta a cerut timp de gândire.

Revenirea Ecaterinei Andronescu la cârma învăţământului românesc nu ştiu în ce măsură ar putea fi utilă în contextul în care mandatele lui Liviu Pop şi Valentin “Pamblică”Popa s-au dovedit a fi „adevărate calamităţi” pentru părinţi, elevi şi profesori. Un singur lucru au reuşit toţi aceşti miniştri trecători de la Educaţie: politizarea excesivă în detrimentul sporirii calităţii şi adaptării la cerinţele pieţei forţei de muncă.

Cum ar putea Ecaterina Andronescu să îndrepte un rău care a pornit din mandatele precendente ale dânsei la Educaţie? Un răspuns pertinent la această întrebare este greu de dat în contextul în care proiectul manualului unic, introducerea textelor grilă la Examenele Naţionale şi Bacalaureat, curricula învechită şi violenţa din şcoala românească sunt astăzi realităţi care nu mai pot fi trecute sub preş de societatea românească, dacă aceasta îşi mai doreşte progresul.

Dar ce mai reprezintă progresul într-o Românie fracturată de nişte găşti de politicieni obscuri şi corupţi cocoţaţi la putere numai pentru satisfacerea propriilor interese?

Recent, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt  a lansat un apel oficialilor statului român pentru a se implica în dezvoltarea sistemului de învăţământ dual pentru a răspunde cerinţelor actuale ale economiei şi implicit pieţei muncii.

„Este foarte important pentru prosperitatea societăţii ca sistemul educaţional să îndeplinească cerinţele economiei de astăzi. Pentru a prospera, economia are nevoie în mod cert de ingineri de top, dar şi de meseriaşi competenţi. Iar cei care urmează formarea educaţională primesc această recunoaştere pe piaţă. Mesajul meu adresat tuturor factorilor de decizie prezenţi este că vă rog din suflet să continuaţi să sprijiniţi sistemul învăţământului profesional dual. Nu este vorba de alegerea între învăţământul terţiar sau profesional, ci de a găsi echilibrul perfect între ambele”, sublinia Cord Maier-Klodt.

În schimb, doamna senator Ecaterina Andronescu a rămas sub lupa opiniei publice în mandatele sale de la cârma Educaţiei, prin măsura aberantă de desfiinţare a şcolilor profesionale şi a celor de arte de meserii în 2009, fără a avea măcar un studiu de impact.

De asemenea, în anul 2002-2003, în plină eră a guvernării lui Adrian Năstase, Ecaterina Andronescu hotărâse înfiinţarea şcolilor profesionale şi a celor de arte şi meserii în ceea ce s-a dorit a fi reorganizarea învăţământului profesional din România.

„În 2009, când m-am întors şi când am făcut analiza şcolilor de arte şi meserii am constatat că între 95 şi 97% din absolvenţii acestor şcoli mergeau şi finalizau liceul pe ruta progresivă. Asta înseamnă cu un an de şcolarizare în plus. Şi atunci, pe bună dreptate, mi-a pus întrebarea: De ce fac aceşti elevi, de ce se duc pe această rută ca să finalizeze liceul? Şi răspunsul este unul singur, foarte simplu. Şcoala de arte şi meserii nu le era utilă. Cu certificatul de absolvire de acolo nu-şi găseau un loc de muncă”, declara Ecaterina Andronescu, în anul 2012.

Astăzi, România are cei mai mulţi analfabeţi funcţionali din Europa (40%) şi alocă cei mai mulţi bani în sistemul universitar, dar neglijează ciclurile de bază: preşcolar, primar şi gimnazial. Însă doamna Andronescu  a accentuat şi mai multe clivaje din învăţământul românesc, iar în 2013 a modificat gradul de dificultate al subiectelor pentru Bacalaureat, pentru a salva cumva liceele slabe şi posturile profesorilor care îşi desfăşoara activitatea în aceste unităţi de învăţământ.

De asemenea, printr-o ordonanţă de urgenţă promovată de Andronescu în ultimele zile ale mandatului din 2012, au fost anulate din Legea Educaţiei incompatibilităţile care priveau rectorii-parlamentari. Şi-n ciuda acestor măsuri politicianiste care au anchilozat şi mai mult sistemul de educaţie, Ecaterina Andronescu a rămas un profesionist în ochii partidului şi al multor „minţi luminate din sistem”.

Şi totuşi ce ar mai putea îndrepta aceasta în noul său mandat pe care l-ar putea prelua marţi?

„Ecaterina Andronescu, blestemul sistemului de educaţie românesc revine în guvern. Doi oameni au distrus sistemul de învăţământ în România, ministrul ţărănist Andrei Marga şi socialista Ecaterina Andronescu, prezervând locurile de muncă a mii de suplinitori şi dascăli incompetenţi şi alungând inginerii din sistemul de învăţămând profesional. Azi vedem efectele. Nu mai avem forţă de muncă satisfăcător calificată. Cei doi, prin deciziile lor, au urmărit de fapt să avem cât mai mulţi absolvenţi de licee teoretice pentru ai impinge către învăţământul superior cu plată, în universităţi de stat sau private”, scria recent fostul preşedinte Traian Băsescu, pe Facebook.

Citeşte şi:

Cu cine ar putea discuta americanii de dreapta în România?

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.