Schimbarea la faţă a R. Moldova. De la putinistul Igor Dodon la trădătorii de la Bucureşti

-


Cohortele de analişti, „păreologi” şi specialişti ai rutei Bucureşti-Chişinău (tur şi retur) s-au calmat odată cu fuga lui Vladimir Plahotniuc din R.Moldova şi reîntoarcerea ” hoţului în lege” Renato Usatâi pe pământ moldav, în timp ce în statul frate dintre Prut şi Nistru a început „marea bătălie”, pentru partajarea şi controlul total al instituţiilor de forţă, între Blocul ACUM şi PSRM. Din nefericire, Guvernul condus de Maia Sandu este fragil, dependent de PSRM şi oamenii Kremlinului care pentru moment pregătesc cadrul dezoligarhizării, şi al „reîntoarcerii Chişinăului” în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse.

 

În momentul de faţă nu avem nicio garanţie că R.Moldova va rămâne în zona gri dintre EST şi VEST, şi nici că UE va continua să finanţeze cu bani europeni, o guvernare „care s-a născut sub steaua Kremlinului”. Până pe 20 octombrie, când teoretic vom avea alegeri locale în R.Moldova, situaţia se va centra pe dezoligarhizarea instituţiilor de forţă şi pregătirea pentru scrutinul electoral. Dar până atunci, preşedintele Igor Dodon îşi întăreşte puterea, prin controlul Armatei Naţionale, a Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS) şi a Serviciului de Securitate şi Informaţii (SIS), fapt care va pune în dificultate Blocul ACUM pe termen mediu, dacă ar dori să impună în profunzime vectorul european.

Prin aceste mişcări de pe tabla de şah de la Chişinău, Igor Dodon a reuşit să îşi consolideze poziţia în stat, în contextul în care a fost subordonat şi transformat în „preşedintele propriului său birou” de către oligarhul Vladimir Plahotniuc.

În schimb, la Bucureşti, trădarea şi trădătorii sunt la ordinea zilei, într-un joc geopolitic răsăritean, unde România nici măcar nu a fost consultată de Occident în chestiunea R.Moldova. Nici în momentul de faţă nu avem o strategie cu subiect şi predicat axată pe R.Moldova? Ce se va întâmpla cu investiţiile pe care statul român le-a făcut în R.Moldova, dacă se va instaura controlul total al Rusiei?

În schimb, avem o serie de „trompete pe ambele maluri ale Prutului” care sub pulpana sumelor grase de bani din curtea serviciilor proliferează aceeaşi retorică din ultimii 30 de ani romantică şi împăciuitoare cu Chişinăul, fără a spune pe şleau că statul român şi-a pierdut din nou „fratele mai mic dintre Prut şi Nistru”.

Dincolo de şovăielile ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu şi ale preşedintelui Klaus Iohannis din prima fază a crizei politice moldave, trebuie să reiterăm necesitatea schiţării unui plan pentru R.Moldova, astfel încât „să nu mai investim în oameni cu dublă comandă” la Chişinău, şi să trecem la faza a doua a „Podului de Flori”, la cea a „Podului de investiţii”.

Dar acest lucru este o simplă formă fără fond în contextul în care politicienii de la Bucureşti îşi bat joc de statul român, condamnându-l la supraîndatorare şi subdezvoltare.

În ecuaţia R.Moldova din perioada 2009-2019, statul român nu s-a implicat puternic economic, şi nici nu a deschis o fereastră de oportunitate oamenilor de afaceri români peste Prut. Cred că prin acordarea de cetăţenii şi burse de studiu tinerilor români dintre Prut şi Nistru statul român a căutat să „pună batista pe ţambal”, într-un spaţiu în care oamenii Moscovei controlează din umbră punctele cheie ale statului moldovean.

Statul român, incapabil să îşi apere propriile interese între Prut şi Nistru?

Dincolo de eşecurile pe linie înregistrate în aceşti ani în spaţiul dintre Prut şi Nistru (aici, rapoartele SIE ar trebuie să fie concludente, iar arhiva CSAT-urilor din acest răstimp ar fi o „Cutie a Pandorei”, dacă aceasta nu ar fi secretizată), oamenii în care statul român a investitit la Chişinău, începând cu Vladimir (Vlad) Filat şi terminând cu agentul de influenţă, devenit peste noapte oligarh, Vladimir Plahotniuc s-au dovedit rând pe rând cu dublă comandă, hulpavi la banii de pe ruta EST -VEST, şi anti-români.

În acest context, politicienii de la Bucureşti s-au mai făcut încă odată de râs miercuri când Comisia de Politică Externă a Parlamentului nu a fost capabilă să emită o banală declaraţie politică visavis de situaţia politică de la Chişinău din lipsă de cvorum.

Şedinţa Comisiilor reunite de Politică Externă a Camerei Deputaţilor şi Senatului nu au avut, miercuri dimineaţă, cvorumul necesar pentru ordinea de zi, respectiv adoptarea unei declaraţii a Parlamentului privind situaţia politică din Republica Moldova. În acest context, senatorul USR Radu Mihail a catalogat lipsa prezenţei membrilor PSD şi ALDE din comisii ca fiind un „boicot” la adresa Republicii Moldova.

„PSD şi ALDE au boicotat această iniţiativă a USR de a avea o declaraţie clară şi fermă despre situaţia din Republic Moldova, propunere pe care am făcut-o acum mai bine de o săptămână. Faptul că au boicotat USR nu ne miră, pentru că s-a mai întâmplat. Faptul că PSD şi ALDE boicotează Republica Moldova este de o maximă gravitate”, a subliniat Radu Mihail.

Dincolo de această gafă uriaşă, spaţiul mediatic de la Bucureşti este intoxicat de oameni conexaţi sferei serviciilor secrete (inclusiv SIS, FSB sau SBU) şi vulnerabilizează tot mai mult interesele statului român de pe spaţiul răsăritean, prin promovarea a unor analize toxice, care mustesc a dezinformare. R.Moldova rămâne pentru politicienii de la Bucureşti un câmp tactic util numai în momente electorale, în contextul în care votul românilor dintre Prut şi Nistru contează, iar restul este un cancan trist, presărat pe alocuri cu note romantice de unionism.

Întorcându-ne la Chişinău, Igor Dodon este principalul vector al anti-românismului, europenismului şi unionismului care va executa într-un totul directivele pe care le va primi de la Moscova pe linia lui Dmitri Kozac, sau direct prin vizitele pe care le va face la Vladimir Putin. Cu cât puterea lui Dodon va creşte, cu atât R.Moldova se va apropia şi mai mult de Federaţia Rusă.

Cine crede acum în bunele intenţii clamate de şeful statului moldovean se păcăleşte singur, întrucât revenirea acestuia la retorica agresivă pro-rusă se va realiza în momentul în care se va încheia preluarea tuturor instituţiilor statului moldovean.

Ce va face România atunci? Nimic, va sta pasivă şi se va concentra pe lupta politică internă şi cel mai probabil pe criza economică internă, produsă prin dibăcia economică a coaliţiei PSD-ALDE.

Corifeii Blocului ACUM s-ar putea să rămână simpli spectatori în toamnă când cel mai probabil Zinaida Greaceanâi va declanşa o amplă operaţiune de debarcare a Cabinetului Maiei Sandu cu sprijinul tacit al deputaţilor de la PDM, pentru a controla întreg statul moldovean.

Ce garanţii există în momentul de faţă că Occidentul va finanţa regimul dodonian pro-rus şi anti-european? Greu de spus, dar uşor de dedus din multitudinea declaraţiilor publice pe care acesta le-a făcut în aceşti ani. Acum dorinţa de putere, bani şi funcţii este mare în rândul coaliţiei PSRM-Blocul ACUM, însă statul moldovean se transformă într-o dictatură mascată”dodoniană”.

Până în toamnă, vom avea răgazul necesar să privim îndelung transformările structurale ale statului moldovean şi decredibilizarea Blocului ACUM.

Citeşte şi:

Procurorul general al SUA, William Barr: „Avem încredere că România va lua măsurile necesare pentru a asigura un sistem judiciar eficient, transparent și imparțial”

 

 

 

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.