Soarta Ucrainei în filmul lui Zelensky. Va reuși Rusia să prindă rolul de regizor?

-


Efectele alegerilor care au avut loc în Ucraina, în urma cărora a fost ales președinte un comediant, vor avea consecințe și asupra României. Firește, vorbim aici nu doar despre cât de solidă ar putea fi de acum încolo această țară-tampon care, trebuie să recunoaștem, este importantă prin prisma așezării între noi și teribila Rusie. Până să ajungem la aceste discuții, o mică recapitulare.

Alegerile din Ucraina au fost câştigate în mod categoric de un actor de comedie, Volodymyr Zelensky, într-o competiţie democratică, cu un patron de fabrică de… dulciuri, Petro Poroshenko. Faptul că Poroshenko, spre deosebire de Zelensky, era experimentat în peisajul politic ucrainean, membru al mai multor guverne ucrainene cu orientări diferite, nu a fost de ajuns. La alegerile din 21 aprilie 2019 a pierdut categoric și şi-a recunoscut înfrângerea.

Singura problema reală a acestor alegeri a fost faptul că, într-o democrație experimentată, o asemenea discrepanță de voturi între cel învins și învingător nu este posibilă. Ucrainenii au votat precum românii când, abia făcând primii pași spre democrație, l-au votat pe Ion Iliescu în proporție de 85%. Și să nu uităm porecla atrasă de fostul președinte român! Astfel, se va dovedi Volodymyr Zelensky, în timp, tot o „cârpă kaghebistă” adusă de valul entuziasmului naiv al poporului sau va face pași concreți pentru a livra poporului ucrainean ceea ce așteaptă? O întrebare grea, cu atât mai mult cu cât, dacă am fi cinstiți, am recunoaște că nu știm de fapt cine este poporul ucrainean.

Ucraina este o ţară divizată între est şi vest, Ucraina de vest este tradiţional mai ataşată valorilor europene, numeric este însă în minoritate, câştigând însă printr-o perfectă disciplină electorală, în timp ce estul Ucrainei, dar şi sudul, unde majoritatea populației este vorbitoare de limbă rusă, dorește menţinerea relaţiilor cu Rusia. Ucraina de est este mai numeroasă, dar participă mai rar la vot. În general, însă, această Ucraina producea totuși mai multe voturi decât vestul Ucrainei.

Și nu întâmplător vorbesc la timpul trecut. După 2014, balanța electorală s-a schimbat. După anexarea Crimeii, estul a pierdut aproximativ două milioane de potenţiali votanţi. Iar în cele două „republici” din Donbas locuiesc iarăși între 2 şi 3 milioane de indivizi. Deci alte două milioane de voturi pierdute pentru Ucraina „de est”. Se estimează că aproximativ 10% a fost pierderea electorală în total, voturile fiind pierdute evident pentru votanţii pro-ruşi, ceea ce schimbă fundamental datele problemei.

Merită subliniat faptul că Volodymyr Zelensky se aseamănă în anumite privințe cu Emmanuel Macron, cu excepția faptului că primul a refuzat discursurile publice, interviurile TV, inclusiv dialogurile cu alegătorii. Cel mai probabil, acest lucru s-ar datora faptului că orice dialog ar fi avut, Zelensky ar fi apărut în fața publicului tot ca un actor, fără discurs politic și fără program, fără să poată spune clar ceea ce va face dacă va câştiga alegerile și, mai ales, fără o echipă personală care să rezolve problemele Ucrainei. Singurul mesaj care s-a înțeles de la Zelensky a fost: „Aceşti oameni trebuie să plece. E nevoie de o nouă echipă.”

În rest, Zelensky a știut să se țină departe de orice dezbatere electorală care i-ar fi arătat lipsa de experiență politică, cu excepția dezbaterii de pe Stadionul Olimpic din Kiev, loc unde artistul Zelensky, om de scenă, s-a simțit ca peștele în apă, spre diferență de contracandidatul său Poroshenko, mult prea inflexibil și sobru pentru o asemenea manifestare.

Una peste alta, este clar că Zelensky nu are nimic de spus din punct de vedere politic. Și știm cu toții ce s-a întâmplat cu veritabilul Macron, după ce speranțele de după alegerea sa s-au spulberat: în Franța a apărut răscoala vestelor galbene!

Nu ar fi de mirare ca acest lucru să se întâmple și în Ucraina în curând, cu atât mai mult cu cât Rusia are toate pârghiile necesare să intervină în acest sens în Ucraina dacă dorește acest fapt. Și probabil că va dori: o răscoală în Ucraina ar destabiliza complet acest stat, cu atât mai mult cu cât ,,flacăra revoluției’’ s-ar putea împrăștia în est, unde, în tot acest zgomot al maselor, mișcările separatiste conduse de la Moscova ar putea merge mult mai departe.

Și, evident, mai aproape de România, dacă rușii vor fi atât de dibaci încât nu doar să cucerească estul Ucrainei, dar și să formeze o legătură prin sudul ei, care să ajungă până la  – Doamne ferește! – Transnistria. Iată de ce următoarele luni de activitate ale proaspătului președinte al Ucrainei vor fi decisive pentru ca noi, românii, să știm la ce să ne așteptăm de la viitor.

Citește și:

Regimul islamic iranian, în declin? Rouhani cere unitate, iar sancțiunile economice ar putea determina o confruntare militară cu SUA


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.