Educaţia, la finalul Evaluării Naţionale şi a Bacalaureatului. Marian Staş: „Cele două diagnostice sunt: furatul căciulii- pentru sistem şi îmbătatul cu apă rece-pentru copii şi părinţi”

-


Rezultatele înregistrate de elevi la Evaluarea Naţională şi examenul de Bacalaureat este o frescă a României încremenite într-o pseudo-reformă continuă în beneficiul Sistemului şi nu al elevului care nu beneficiază de un curriculum şi o programă adaptată cerinţelor secolului XXI. Deviza sub care se lucrează în Educaţia din România este caragialească şi ne aminteşte de celebra: „Scrisoare Pierdută”: „Ori să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască primesc, dar atunci să se schimbe pe-aici, pe colo, și anume în punctele … esențiale”. Dincolo de ratele de promovabilitate şi  discursurile frumos ambalate ideologic, rămân în suspensie următoarele probleme: 35% dintre absolvenţii de gimnaziu nu ştiu cele patru operaţii aritmetice sau formulele pentru calculul ariilor şi volumelor, iar 40% dintre absolvenţii de liceu n-au reuşit să ia examenul de Bacalaureat.

 

În faţa acestei realităţii triste, guvernanţii se laudă cu faptul că totul a fost organizat foarte bine într-un an dificil, marcat de pandemie, iar sănătatea elevilor şi a profesorilor a fost pe primul loc. Că s-a vizat sănătatea celor implicaţi în aceste examene a fost un lucru bun, însă cum rămâne cu gafele de la corectare şi cu tentativele de fraudare, de genul celei de la Colegiul Naţional „Avram Iancu” de la Câmpeni?

Tăcerea acestor zile are o miză electorală, pentru că am intrat într-o logică electorală, iar miza guvernării este uriaşă pentru politicieni în contextul banilor europeni, care vor intra în România de anul viitor. Corifeii de la butoanele Educaţiei nu par interesaţi de corectarea deficienţelor de sistem care ne îndepărtează tot mai mult de „România Educată”, una dintre axele principale ale celui de-al doilea mandat al preşedintelui României, Klaus Iohannis.

„Începând cu septembrie, anul școlar trebuie să ne găsească pregătiți pentru acești copii din mediile defavorizate, din zona rurală. Trebuie să găsim și să facem planuri de măsuri remediale. Trebuie să venim în sprijinul acestor copii. Să găsim pentru ei planuri remediale pentru acești copii care au avut de suportat încă o situație dificilă”, a declarat ministrul Educaţiei, Monica Anisie, despre decalajul înregistrat la Evaluarea Naţională între mediul rural şi urban.

În acest context, consultantul în Educaţie şi preşedinte al Clubului Liderilor Mileniului Trei, Marian Staş, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, că cele două mari diagnostice pe care aceste le pune pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat sunt următoarele: furatul căciulii -pentru sistem şi îmbătatul cu apă rece -pentru copii şi părinţi.

sursa foto: YOUTUBE

„Eu rămân la cele două diagnostice la nivel de familie şi de sistem. Rezultatele sunt nici prea proaste şi nici foarte bune. În această vară, forma a prevalat, şi pe bună dreptate pentru că a fost important ca examenul să se desfăşoare în siguranţă din punct de vedere medical. Ceea ce s-a şi întâmplat în proporţie de peste 90 % la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Felicitări, pentru forma de bună calitate. Fondul este cu totul altă poveste, şi aici este marea durere. Sunt multe schelete în şifoniere şi mulţi elefanţi în educaţie, pentru că anul 2020 nu a adus nimic relevant în materia transformării de sistem. Cele două mari diagnostice pe care eu le pun pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat sunt următoarele: furatul căciulii-pentru sistem şi îmbătatul cu apă rece- pentru copii şi părinţi”, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, consultantul în Educaţie, Marian Staş.

„Anul 2020 nu a adus nimic relevant în materia transformării de sistem”

Potrivit acestuia, la Evaluarea Naţională subiectele au fost atât de uşoare încât au devenit nesemnificative pentru o evaluarea realistă.

„Şi aici mă refer la natura subiectelor, în special la Evaluarea Naţională pentru că aşa cum sunt ele formulate, sunt atât de uşoare încât devin nesemnificative pentru o evaluarea realistă. Notele nu mai au nicio valoare cu astfel de subiecte. Aici sunt două categorii de probleme: cumpărarea de subiecte este mult mai masivă la Bacalaureat decât la Evaluarea Naţională. Pentru vara 2020, diagnosticele mele sunt: îmbătatul cu apă rece şi furatul căciulii pentru că în fapt problema Evaluării de la clasa a VIII-a este de a da tot gunoiul din gimnaziu unde nu se face şcoală cum trebuie către liceu. Şi atunci tematica a fost făcută prost, analfabetism logic. Copiii aceştia nu au fost învătaţi timp de opt ani ca să gândească logic. Premisă, concluzie, ipoteză.

„Analfabetismul logic duce la interpretări de genul „Cosorului lui Moceanu”

Analfabetismul logic duce la interpretări de genul „Cosorului lui Moceanu”, cu cele două părţi: partea feroasă şi cea lemnoasă, care are două dimensiuni: analfabetismul funcţional pe zona de necunoaştere de text, incapacitatea de gândi critic şi respectiv analfabetismul de a gândi matematic. Adică, incapacitatea de a rezolva o problemă matematică. Acestea sunt predominante”, a adăugat Marian  Staş.

De asemenea, acesta a mai spus că anumite comportamente „mermelite” din gimnaziu ale dascălilor nu fac decât să perpetueze o stare de fapt incorectă educaţional.

„Evident când iau 9.50 pe nişte subiecte uşoare, intru cu convingerea că ştiu carte şi dau de probleme serioase în liceu unde începe a doua mistificare. Nu îi mai las corigenţi ca să nu îmi stric concediul şi aici avem o serie de comportamente mermelite, care nu fac decât să perpetueze o stare de fapt incorectă educaţional. În ceea ce priveşte furatul căciulii, tu spui că ai medii de 10, dar oricine se uită pe subiecte şi vede: desenaţi un cub sau 60-20: 2 şi atunci îşi dă seama că acestea nu sunt de evaluare. Sunt subiecte care să salveze mizeria de sub preş din învăţământul gimnazial, şi mai apoi să le mute spre liceu. În legătură cu furatul, cu copiatul şi cu BAC-ul este cu totul altă problemă, care ţine de alte tipuri de comportamente. De când Daniel Funeriu a băgat camerele de luat vederi a fost un şoc în legătură cu rate de promovabilitate. Parcă a fost undeva la 40-50 %, după care an de an a crescut la 70%. Şi atunci Sistemul mistifică cifrele când spune că 70% din elevi au promovat examenul de Bacalaureat”, a declarat preşedintele Clubului Liderilor Mileniului Trei.

În acest context, acesta a mai spus că sistemul minte prin omisiune în legătură cu cifrele de promovabilitate de la examene pentru a ascunde lipsa transformările de sistem către şcoala secolului XXI.

„Unde este tipul de mistificare pe care l-a folosit sistemul? Sistemul mistifică acest lucru şi spune: 70% dintre copii au promovat BAC-ul, ceea ce este corect, dar este o minciună prin omisiune întrucât este 70% din copiii care s-su înscris ca să intre la examen. Aceştia sunt la rândul lor  din cei 70% din cohorta celor pentru care statul a plătit ca să ajungă din clasa a I-a până în clasa a XII-a. Deci dacă dintr-o 126.000 de copii, 70% se duc, deci 30% nu se duc, înseamnă că rămân 70%, şi de aici promovează cinstit BAC-ul 42 % din cohorta pentru care statul a consumat resurse timp de 12 ani. Că nu au intrat 30 % este altă poveste. 70 % din 100% este una şi 70% din 70% este cu totul altceva. Dincolo de examene, transformare de sistem este egală zero. A fost un an de uzură, de menţinere cu focalizarea pe copii, ca aceştia să fie sănătoşi, însă toate celelalte probleme au fost lăsate deoparte, începând cu minunatul program de pilotare, care putea fi făcută fără probleme. Zero preocupare pentru marile proiecte de transformare de sistem. Ieri, dacă nu mă înşel  a fost o reuniune la nivel de grup interministerial pe la Guvern pentru pregătirea noului an, dar nimic despre curriculum, proiectare. Asta este crunta realitate”, a conchis Marian Staş.

„Proiecte care să ducă şcoala în secolul 21 nu există”

Dincolo de aceste rezultate, epidemia de coronavirus a schimbat profund sistemul de Educaţie printr-o trecere timidă la digitalizare şi prin măsura fără precedent a Ministerului Educaţiei care a dat apă la moara mediocrităţii, după cum urmează: elevii cu medie sub 5 pe semestrul I au putu să-și anuleze notele slabe prin simpla activitate din vremea pandemiei, la care profesorii au avut nevoie de acordul părinților pentru a-i nota.

“Am prevăzut toate situațiile în așa fel încât să se încheie media pe semestrul al II-lea și media anuală. Dacă există și posibilitatea ca pe primul semestru copilul să aibă o medie sub 5 – în această situație nu supunem copilul unui risc. Ci, din contră, venim în sprijinul lui. Și atunci îi dăm posibilitatea să dea o lucrare, să facă un proiect, să fie apreciat pentru activitatea online”, declara ministrul Educaţiei, Monica Anisie.

Restul este PR şi campanie electorală în vreme ce pilotarea rămâne undeva pierdută pe site-ul Ministerului în dezbatere publică, iar şcoala din România se pregăteşte deja pentru valul al doilea al pandemiei de coronavirus. Stângăciile şi experimentele politico-didactice din Educaţie ne vor costa scump în următorii ani, dar cui îi mai pasă cu adevărat de România?

Citeşte şi:

Care este soluția perfectă pentru învățământul românesc


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.