Educaţia, între analfabetismul funcţional şi lipsa şcolilor pilot. Marian Staş: „Pilotarea curriculară este buba şi cartoful cel mai fierbinte din sistem”

-


Politizarea excesivă a Educaţiei din România ultimilor 30 de ani de tranziţie continuuă îşi arată roadele otrăvite an de an prin prisma rezultatelor obţinute de elevi la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, adâncind totodată decalajele dintre rural şi urban în funcţie de accesul la resursa şcolară şi pregătirea cadrelor didactice. De asemenea, un alt indicator care ne-a arătat adevărată faţă a Educaţiei, şi peste care s-a aşternut uitarea tuturor celor interesaţi, a fost ultimul raport PISA al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) din decembrie 2019, unde elevii români au obţinut un punctaj slab în clasamentul PISA, locul 47 din 79 de țări. Cea mai scăzută performanță s-a înregistrat la matematică, dar prăbuşirea a fost pe toată linia: literaţie şi ştiinţe. Cu un procent de 44 % analfabetism funcţional, peste acest tablou sumbru a mai venit încă o confirmare pentru corifeii de la şefia Educaţiei că lucrurile merg pe o direcţie greşită: şi anume rezultatele înregistrate de elevi la Evaluarea Naţională 2020.

Cu un analfabetism funcţional de 44 % şi cu 46,30% dintre elevii din mediul rural, care au luat note cuprinse între 1 şi 4,99 la Matematică, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, ar trebui ca măcar în ceasul al doisprezecelea să taie răul de la rădăcină din SISTEM şi să profite de pandemie, ca să pună în aplicare o transformare structurală pentru a avea premisele a ceea ce doreşte a fi „România Educată”. Dar până atunci este necesar ca întreaga arhitectură curriculară să fie schimbată şi adaptată cu adevărat la cerinţele societăţii şi implicit ale elevului. Fără un curriculum oferit de şcoală, prăbuşirea sistemului va fi iminentă şi cu un cost greu de acoperit pe termen mediu şi lung. Corifeii de la butoanele ministerului Educaţiei nu vor să se despartă încă de moştenirea comunist-sindicalistă, care menţine sub control un întreg sistem prin centralizare şi obedienţă.

Dincolo de aceste considerente, guvernarea liberală pare că se teme să pună în practică o revoluţie istorică, care ar schimbă profund sistemul de Educaţie din România ,dacă s-ar aproba Hotărârea de Guvern prin care să se înfiinţeze şcolile pilot începând cu anul școlar 2020-2021, cu scopul testării unor noi modele curriculare și de carieră didactică. În acest sens, Ministerul Educaţiei a lansat în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, care pare că se prelungeşte sine die, în mod nejustificat.

”Nicio școală nu va fi obligată să participe la pilotare, o condiție esențială pentru a face parte din program fiind anunțarea intenției unității de învățământ, în urma hotărârii Consiliului de administrație și doar după avizul consiliului profesoral, al Consiliului școlar al elevilor și al Consiliului reprezentativ al părinților. Lista unităților-pilot va fi aprobată până la data de 1 iulie 2020, astfel încât părinții elevilor care ar urma să studieze pe un model curricular pilot vor putea lua decizia în cunoștință de cauză, fiind astfel respectată nevoia de predictibilitate a beneficiarilor”, arată MEC, pe 25 mai, în  textul comunicatului de presă.

În acest context, consultantul în Educaţie şi preşedinte al Clubului Liderilor Mileniului Trei, Marian Staş, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, că pilotarea curriculară aceasta este buba şi cartoful cel mai fierbinte din sistemul de Educaţie din România, iar nici unul din planurile cadru existente şi aprobate prin Ordin de ministru nu este de secol 21.

sursa foto: Agorapress

„Nu i-aş suspecta de prostie, ci de lipsă de bună credinţă (n.r. în problema şcolilor pilot), pentru că ideea de pilotare înseamnă a testa într-un spaţiu controlat în două, trei, patru, cinci, nouă şcoli nişte modele de secolul 21. În momentul în care tu din postura de ministru al Educaţiei îţi asumi pornirea unor programe de masterat educaţional după 10 ani de amorţire şi de inexistenţă a programelor de la adoptarea Legii Educaţiei Naţionale; în momentul când ai curaj să publici o mie de teze de doctorat din 7000 de lucrări, astea sunt fapte şi nu vorbe, sunt lucruri grele pentru Educaţie, care denotă un calcul politic bun. Stau să mă întreb ce anume ţine acest joc al pilotării în loc? Din punctul meu de vedere, când spun pilotarea curriculară, aceasta este buba şi cartoful cel mai fierbinte din Sistem. În Educaţie, în momentul de faţă, conversaţia despre planul cadru, modelele curriculare nu există, cu o singură excepţie, cel care îţi vorbeşte în momentul de faţă. De 20 de ani, m-am întâlnit cu toţi miniştrii Educaţiei în conversaţia aceasta, îi pot spune cu nume şi prenume şi nici unul din planurile cadru existente şi aprobate prin Ordin de ministru nu este de secol 21. Eu le-am numit de tip comunist-sindicalist generic, pentru că au două propietăţi, care nu au de a face în general cu binele copiilor. De 20 de ani, cu Marga în frunte, pentru că au fost forme fără fond şi dacă ar fi avut fond, nu am fi purtat astăzi această discuţie”, a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, consultantul în Educaţie, Marian Staş.

Potrivit acestuia, Educaţia din România încă se află în altă epocă prin prisma faptului că încă merge pe un centralism feroce dictat printr-un singur plan cadru proiectat la ministerul Educaţiei.

„Cele două aspecte importante din alt ev, altă epocă sunt: centralizarea feroce, în momentul când tu vii cu un singur tabel, un singur plan cadru cu 15-16 discipline pentru 150.000-160.000 de copii, cohortele anuale, nu este de mirare că discrepanţele sunt imense. Lasă politică, lipsa de investiţii, deci discrepanţele acestea socio-politico-economice sunt uriaşe, dar cu un singur tabel, plan cadru pe care tu îl pui obligatoriu pentru toată cohorta în fiecare an şcolar, cu asta ai omorât Educaţia în secunda doi. Centralizarea este de natura comunistă pentru că nu lăsăm jocul liber şi îl controlăm dintr-un singur buton: pixul Ministerului Educaţiei. A doua componentă nu are de a face cu binele copiilor şi o să vezi că acest plan cadru este atomizat. Sunt prejudecăţi cu multe ore de matematică, română şi cu câteva ore diverse: educaţie fizică, istorie, geografie, dar de fapt aceste planuri cadru sunt proiectate pentru salariile profesorilor nu pentru binele copiilor.

„Planurile cadru sunt proiectate pentru salariile profesorilor şi nu pentru binele copiilor”

Ca să aibă profesorii norme, salarii şi nu pentru binele copiilor. Pilotarea pe care eu am propus-o are două premise de secol 21. Prima premisă este subsidiaritatea europeană, adică tema curricumului oferit de şcoală. În pilotare, dacă sunt 10 şcoli de exemplu, nu va fi un singur tabel executat de la centru, ci vor zece modele curriculare, ofertele fiecărei şcoli în parte şi asta este o transformare istorică, liberală prin natura ei. A doua premisa în proiectare este curriculum adaptat elevilor la oferta şcolii şi înseamnă o relaţie sănătoasă între trunchi comun şi preferinţele copiilor. În momentul de faţă, nu există aşa ceva, ci curriculum la decizia şcolii, adică un buffer pentru profesori. Proiectul de pilotare este de sorginte liberală până în măduva oaselor”, a subliniat Marian Staş.

Acesta a mai spus că în Legea Educaţiei nu există elevi, ci numai curriculum la decizia şcolii care vizează profesorii şi nu binele copiilor (elevilor).

„În momentul de faţă nu există „copii” în Legea Educaţiei, ci numai curriculum la decizia şcolii, sunt făcute ca buffere pentru profesori şi nu au nicio treabă cu elevii. Şi atunci încă încerc să aflu care este motivul real pentru care ministrul Educaţiei ţine piciorul pe frână aici. Ceva undeva ţine în loc proiectul şcolilor pilot. Proiectul este liberal în ansamblul său prin pilotare. Prima premisa este subsidiaritatea europeană versus centralizarea comunistă şi înseamnă curriculum. A doua premisa în proiectare este curriculum adaptat elevilor la oferta şcolii şi înseamnă o relaţie sănătoasă între trunchi comun şi preferinţele copiilor. În momentul de faţă, nu există aşa ceva, ci curriculum la decizia şcolii, nişte buffer pentru profesori. De ce ţine ministrul Educaţiei piciorul pe frână? Fie din incapacitatea de a vedea finalitatea jocului până la capăt sau dintr-un calcul cinic şi prostesc. Cei mai mulţi directori care doresc pilotare sunt din zona liberală şi asta mă intrigă cel mai mult Nu fac un proces de intenţia. A rămas ca-n tren, eu am plecat pe 14 mai din Minister, pe 25 mai a pus-o pe site în dezbatere publică HG şi de o lună de zile nu s-a mai întâmplat nimic. Într-o lună de zile, Guvernul Orban putea să aprobe această HG de o mie de ori”, a arătat Marian Staş.

În acest context, acesta a mai precizat că în Educaţie s-a aşternut în momentul de faţă o tăcere politică curriculară.

„Actualul plan cadru este mediocru întrucât are centralizare comunistă şi sindicalistă pentru normare. De fiecare dată, când spun acest lucru este o tăcere de plumb. În momentul de faţă, avem o tăcere politică curriculară în jurul acestui proiect din Educaţie. Asurzitoarea această chestiune şi avem omerta pe acest subiect. Proiectul şcolilor pilot este singurul din preuniversitar care ar putea împinge învăţământul mai departe. Este o pisică pe care nici un ministru nu a rupt-o până în momentul de faţă. Am folosit această sintagmă pentru că doamna Monica Anisie a folosit-o în toamnă. Deocamdată, doamna ministru nu rupe această pisică. Fară acest HG, nu avem nimic. La Chişinău, s-a pornit acum 10 ani cu transformarea de sistem de la liceul Academiei de Ştiinţe, care a devenit un model de buna practică de peste Prut. Răul din Educaţie este ferocele rău politic, este calcul politic meschin pentru voturi şi ţara te vrea prost. Politic, aceasta ar fi o mişcare genială. Dacă premierul Orban ar aproba acest HG (chiar dacă nu  ar fi nicio şcoală pregătită de pilotare), şi-ar onora cuvântul dat”, a conchis Marian Staş.

Consiliul Naţional al Elevilor sprijină înfiinţarea şcolilor pilot

În schimb, Consiliul Naţional al Elevilor a susţinut că rezultatele înregistrate de elevi la Evaluarea Naţională 2020 trebuie să reprezinte o îngrijorare pentru Ministerul Educaţiei, având în vedere discrepanțele dintre mediul rural și mediul urban.

Potrivit acestora, în perioada în care școlile au fost închise, mulţi copii din mediul rural nu au avut acces la cursurile online, ”fiind privaţi, în mod direct, de dreptul lor la educaţie şi şanse egale”. Conform datelor publicate de MEC, aproape jumătate dintre elevii din mediul rural nu au reușit să obțină nota 5 la Matematică, iar elevii de la sat cu media sub 5 la Evaluarea Națională sunt de peste două ori mai mulți decât cei de la oraș.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, un procent de 46,30% dintre elevii din mediul rural au luat note cuprinse între 1 şi 4.99 la matematică, în timp ce, în mediul urban, 19,61% dintre elevi au obţinut astfel de note. Mai mult decât atât, conform aceloraşi date, procentul elevilor din mediul rural care au obţinut medii cuprinse între 1 şi 4.99 la Evaluarea Naţională este mai mult decât dublu faţă de procentul elevilor din mediul urban ale căror medii s-au situat în acest interval (rural – 38,03%; urban – 15,08%)

„Rata de promovare a examenului de Evaluare Naţională este înşelătoare şi nu trebuie folosită politic. Cifrele nu reflectă, în acest caz, realitatea din sistemul educaţional, un sistem în care inechitatea guvernează. O altă întrebare a cărui răspuns întârzie să apară este: ce facem cu elevii care au abandonat şcoala, cei care au refuzat să urmeze un liceu? La această întrebare aşteptăm un răspuns ferm din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Un răspuns care să nu vină sub forma unei promisiuni, ci sub forma unor politici coerente şi asumate”, a conchis Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Citeşte şi:

Al Doilea Război Rece

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.