SUA versus URSS în bătălia pentru cucerirea spaţiului cosmic. 50 de ani de la succesul misiunii Apollo 11: „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate”

-


Una dintre cele mai spectaculoase competiţii tehnologice ale secolului al XX-lea a reprezentat-o cursa spaţială dintre SUA şi URSS, în plin „Război Rece”. Apollo-11 a fost numele primei misiuni umane care a păşit cu succes pe suprafaţa satelitului natural al Terrei, Luna. Aceasta a fost a cincea misiune cu echipaj uman din cadrul „Programului Apollo”, coordonat de NASA, şi a treia misiune care a reuşit cu succes aselenizarea.

 

sursa foto: Inverse

Lansată pe data de 16 iulie 1969, Apollo-11 era constituită din Neil Alden Armstrong, comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comandă și Edwin Eugene „Buzz” Aldrin Jr., comandantul modulului lunar. Pe data de 20 iulie, Armstrong și Aldrin au devenit primii oameni care au pășit vreodată pe Lună, în timp ce Collins orbita deasupra lor.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că Apollo -11 a îndeplinit obiectul trasat de  președintele SUA, John F. Kennedy, acela de a trimite un om pe Lună până la sfârșitul anilor 1960, exprimat limpede într-un discurs ținut înaintea unei întruniri a Congresului Statelor Unite, pe 25 mai 1961. Obiectivele misiunii Apollo-11  au inclus explorarea științifică de către modulul lunar a spaţiului cosmic, montarea unei camere tv pentru a transmite semnale către Pământ, şi efectuarea unui experiment ştiinţific pentru a detecta compoziţia vântului solar, cu ajutorul unui retroflector cu laser.

În timpul aselenizării, astronauții au avut misiunea de a strânge cât mai multe materiale de pe suprafaţa lunară, precum şi efectuarea a cât mai multor fotografii la întoarcerea pe Terra. Miza era uriaşă pentru NASA cât şi pentru JFK în contextul în care în primă fază URSS-ul câştigase prim planul bătăliei pentru spaţiul cosmic.

În 1957, Uniunea Sovietică a lansat primul satelit artificial al planetei, Sputnik. Tot sovieticii au lansat, la 12 aprilie 1961, primul om în spaţiu, Iuri Gagarin, devansând cu câteva luni un proiect similar al Statelor Unite ale Americii.

Astfel, pentru administraţia John F. Kennedy (1961-1963) obţinerea unui succes în această cursă a devenit o prioritate. Importante eforturi au fost canalizate pentru un program ce ar fi permis trimiterea unui echipaj uman pe Lună, Programul Apollo.

Pe 21 decembrie 1968, a fost lansată prima misiune spaţială umană spre Lună, Apollo-8, din orbită de aşteptare (două rezoluţii în jurul Pământului), cu o rachetă Saturn-5. Echipajul era compus din comandantul Frank Borman, pilotul modulului de comandă James Lovell Jr. şi pilotul modulului lunar William Anders.

sursa foto: CNN.com

Aceştia au devenit primii oameni care au văzut planeta Pământ de pe orbita unui alt corp ceresc. A urmat un impuls de trecere pe traiectoria spre Lună, apoi a avut loc separarea de treapta S-IVB. Pe 24 decembrie, motorul a fost acţionat ca retro-rachetă. Nava s-a aflat pe orbita circumselenară la 112/312 km, iar apoi, după cinci ore, la 112 km. Modulul spaţial înscris pe orbita lunară a efectuat zece rezoluţii în jurul Lunii de-a lungul a 20 de ore, timp în care echipajul a realizat o emisiune televizată (împărţită în 6 sesiuni) de Crăciun, în cadrul căreia membrii echipajului au recitat primele 10 versete din Geneză.

Emisiunea a devenit cel mai vizionat program de televiziune din istorie, până la aceea dată. Prin misiunea Apollo-8 s-a obţinut o experienţă operaţională, şi au fost testate sistemele modulului de comandă Apollo, inclusiv comunicaţiile. A fost studiat comportamentul uman şi a putut fi făcută evaluarea performanţei echipajului într-o astfel de misiune.

Echipajul a fotografiat suprafaţa lunară, obţinându-se informaţii despre topografie şi repere, precum şi alte informaţii ştiinţifice necesare pentru aselenizările viitoare din cadrul programului Apollo. Au fost atinse toate obiectivele misiunii.

Apollo-8 s-a înscris, apoi, pe traiectoria de retur stabilită, iar la 27 decembrie echipajul a amerizat în Oceanul Pacific, la doar 5 km de locul prevăzut, fiind recuperat de navele de război ale Marinei SUA. Misiunea a durat şase zile şi trei ore. Reuşita misiunii Apollo-8 a deschis calea realizării de către Apollo-11 a obiectivului preşedintelui SUA John F. Kennedy de a trimite oameni pe Lună, înainte de sfârşitul deceniului. Un an mai târziu, în 1969, erau trimişi pe Lună, în cadrul misiunii Apollo-11, Neil Armstrong şi Edwin „Buzz” Aldrin.

sursa foto: Syfy

Programul Apollo a constat în misiuni pregătitoare şi de efectuare a expediţiilor selenare ale navelor pilotate Apollo, prevăzute cu trei locuri pentru echipajul uman şi compuse din trei module: de comandă, lunar şi de serviciu. Iniţial au fost prevăzute 20 de misiuni, dintre care 12 cu echipaj uman: trei misiuni de orbitare a Pământului (Apollo 7, 9 şi Apollo-Soyuz), două misiuni de orbitare a Lunii (Apollo 8 şi 10), misiunea Apollo 13, şi şase misiuni de aselenizare (Apollo 11, 12, 14, 15, 16 şi 17).

Câte doi astronauţi din fiecare aceste şase misiuni de aselenizare au coborât pe Lună (Neil Armstrong, Edwin Aldrin, Charles Conrad, Alan Bean, Alan Shepard, Edgar Mitchell, David Scott, James Irwin, John Young, Charles Duke, Gene Cernan şi Harrison Schmitt), fiind singurii oameni care au pus piciorul pe un alt corp al sistemului solar. Finanţarea totală pentru Programul Apollo a fost de aproximativ 20.443.600.000 dolari, scrie nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraft.

 Neil Armstrong, comandantul misiunii Apollo- 11

Cea de a doua și ultima misiune spațială a lui Armstrong a fost cea de comandant al misiunii de aselenizare Apollo 11, din iulie 1969. Echipajul misiunii Apollo 11 a fost format din: Neil A. Armstrong – Comandant, Michael Collins – Comandantul modulului pilot, Edwin E. (Buzz) Aldrin, Jr. – Pilotul modulului lunar.

Astfel, o rachetă Saturn V a fost lansată de la Centru Spatial Kennedy pe 16 iulie 1969, ora 13:32 TU (9:32 a.m. timp local SUA, 16:32 TLR), care a intrat pe orbită 12 minute mai târziu. După ce a mai parcurs o dată și încă o jumătate orbita Pământului, motorul S-IVB „a împins” echipajul spre adâncul spațiului, naveta fiind plasată pe traiectoria spre Lună.

sursa foto: Kennedy Space Center

Peste încă 30 de minute, modulul de comandă/serviciu s-a despărțit de ultimele elemente ale rachetei Saturn V, având în componența sa modulul lunar (ML). Pe 19 iulie, Apollo 11 a trecut pentru prima dată prin spatele Lunii, intrând în orbita lunară. Au urmat 30 de orbitări, timp în care echipajul a văzut situl de aselenizare, în sudul Mării Liniștii (Mare Tranquillitatis), aproximativ 20 kilometri sud-vest față de craterul Sabine D (0.67408N, 23.47297E).

Situl de aselenizare a fost caracterizat drept relativ plat și neted în urma misiunilor Ranger 8 șiSuerveyor 5, dar și Lunar Orbiter, un satelit menit sa cartografieze suprafața lunară în vederea stabilirii viitoarele locuri de aselenizare din programul Apollo. Pe 20 iulie 1969, modulul lunar (ML) Eagle (Vulturul) s-a separat de modulul de comandă Columbia. Collins, aflat singur la bordul Columbia a inspectat Vulturul,  ca să se asigure că aparatul nu a fost afectat în timpul călătoriei.

În timp ce coborârea a început, Armstrong și Aldrin au aflat că ei traversau punctele de reper cu 4 secunde mai repede decât era programat și au transmis că sunt long, lucru ce însemna că vor aseleniza la o distanță de câțiva kilometri de locul unde ar fi trebuit iniţial să fie.

Cinci minute după ce coborârea a început, la o distanță de 6000 de picioare deasupra Lunii, computerul pentru navigare și ghidare al modulului lunar a atras atenția echipajului cu două alarme ale programului neașteptate din șirul care a urmat, 1202 și 1201.

La Centrul de Control al Misiunii din Houston, Texas, inginerul informatician Jack Garman i-a spus controlurului de zbor Steve Bales ca totul e în siguranță pentru a continua coborârea. Alarmele programului indicau „revărsări administrative”, ceea ce însemna că computerul nu era capabil să execute toate sarcinile în timp real și trebuia să le amâne.

sursa foto: Navy Times

Aceasta nu era nici o eroare de computer, dar nu era cauzată nici de către astronauți, ci se trăgea dintr-o eroare în modul de pregătire al astronauților. Deși nu era necesar pentru aselenizare, radarul de întâlnire cu solul a fost intenționat aprins și pregătit pentru un abandon timpuriu. În acest moment, Armstrong a preluat controlul semi – automat și cu ajutorul lui Aldrin, care îi dicta informații despre altitudine și viteză, au aselenizat pe 20 iulie 1969, ora 20:17 TU (23:17 TLR) când mai aveau aproximativ 25 de secunde până ar fi rămas fără combustibil.

Apollo 11 a aselenizat cu mai puțin combustibil la bord decât celelalte misiuni, astronauții confruntându-se cu o avertizare prematură privind cantitatea de combustibil. S-a descoperit ulterior că această alarmă fusese provocată din cauza faptului că atracția gravitațională lunară permitea o „unsoare” mai mare a combustibilului, care nu a mai acoperit un senzor pentru combustibil. În misiunile ce au urmat, au fost luate măsurile pentru a preveni acest fenomen.

Pe tot parcursul coborârii, Aldrin i-a spus datele necesare navigării lui Armstrong, care conducea Modulul Lunar. Cu câteva momente înainte de aselenizare, un beculeț l-a informat pe Aldrin că cel puțin unul din cele patru vârfuri ale picioarelor Vulturului, lungi de 170,2 cm. au atins suprafața lunară, strigând Contact light!, semn că au atins solul selenar. Trei secunde mai târziu, Vulturul a aselenizat, iar Armstrong a spus Shutdown.

Aceştia au coborât pe suprafața Lunii și au efectuat o misiune de explorare de două ore și jumătate direct pe suprafața acesteia, în costume lunare, timp în care cel de-al treilea membru al echipajului lor, Michael Collins, se afla în capsulă pe orbită în jurul Lunii.

sursa foto: Astronomy Magazine

După 21 de ore și jumătate pe suprafața lunară, modulul Eagle a decolat și s-a înscris pe orbita lunară unde s-a cuplat cu modulul de comandă și serviciu pilotat de Collins.

 

Citeşte şi:

Pentagonul, la al treilea ministru interimar

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.