Tensiunea din zona Strâmtorii Hormuz: criza dintre Iran și Occident se adâncește

-


Tensiunea din zona Strâmtorii Hormuz se menține, în ciuda declarațiilor recente ale  președintelui iranian Hassan Rouhani, care a venit cu precizări oarecum surprinzătoare: „Întotdeauna am crezut în discuții… dacă vor elimina sancțiunile, vor pune capăt presiunii economice și vor reveni asupra acordului, suntem gata să purtăm astăzi discuții cu America, chiar acum și oriunde.”

Teheranul pare însă a adopta politica „dușului suedez”, tonul său împăciuitor fiind alternat cu acțiuni agresive, printre acestea din urmă pare a fi și dispariția de acum trei zile a unui petrolier aparținând Emiratelor Arabe Unite, în Strâmtoarea Hormuz. Evident, Administraţia Donald Trump suspectează că nava a fost capturată de Iran și, cel mai probabil, lasă Teheranul să vină cu lămuriri, pentru ca mai apoi să arunce cărțile pe masă, adică fotografii cu vasul respectiv (un petrolier este totuși o navă de mari dimensiuni, ușor de identificat inclusiv prin fotografia prin satelit).

Dar să revenim la chestiune…

Petrolierul MT Riah, aparținând Emiratelor Arabe Unite şi aflat sub pavilion panamez, este dispărut de trei zile în Strâmtoarea Hormuz, aflată la intrarea în Golful Persic. Ultima dată, petrolierul a fost identificat în largul insulei iraniene Qeshm, unde se află și un port al Gardienilor Revoluţiei. Nu este deloc clar ce s-a întâmplat cu petrolierul care avea ca destinație Portul Sharjah, aflat în Emiratele Arabe Unite. Pare-se că nava a virat brusc spre apele teritoriale iraniene.

Surprinzător, guvernul din Emiratele Arabe Unite a refuzat să facă vreun comentariu pe această temă, semn că a „pasat” această problemă în întregime către SUA, care de altfel a anunțat că Flota militară a 5-a, poziționată în Bahrain, este „la curent” cu informaţiile despre dispariţia petrolierului.

De menționat că SUA nu exclude ca petrolierul să se fi defectat și tractat spre Iran, însă minimalizează această posibilitate având în vedere lipsa de comunicare a părții iraniene în acest caz. De altfel, cele șase nave comerciale care au fost atacate în ultimele luni în Strâmtoarea Hormuz tind să dea satisfacție temerilor SUA, deși Iranul a negat mereu orice implicare.

Există și voci care susțin că dispariția petrolierului ar fi o răzbunare după capturarea de către Marea Britanie a unui petrolier în largul Gibraltarului. Iranul, de altfel, a amenințat că Statele Unite şi Marea Britanie „vor regreta puternic” că au capturat un petrolier în largul Gibraltarului.

„Dacă inamicul ar fi făcut măcar o mică analiză, nu ar fi recurs la aşa ceva […] Capturarea petrolierului a fost un act de stupiditate, o trăsătură pe care o are preşedintele SUA şi, într-o anumită măsură, şi britanicii”, a punctat amiralul Ali Fadavi, mâna dreaptă a comandantului Gardienilor Revoluţiei din Iran. Cu toate acestea, iranienii nu par a dori să-și facă publice actiunile: ei au negat că ar fi încercat să captureze săptămâna trecută o navă britanică în Strâmtoarea Hormuz, deși încercarea unor nave ce aparțineau în mod evident Iranului a fost zădărnicită de o navă militară britanică.

Trebuie menționat că forţele navale ale Marii Britanii au capturat acum două săptămâni petrolierul iranian Grace 1, suspectat că ar fi transportat petrol iranian spre Siria, încălcând astfel sancţiunile impuse de SUA.

Iranul a avertizat prompt că ar putea captura o navă britanică în cazul în care Marea Britanie nu eliberează petrolierul sechestrat în Gibraltar, însă britanicii au fost prevăzători și și-au apărat propriul petrolier și au mai și trimis încă un distrugător în zonă. Capturarea de către britanici a petrolierului iranian a intervenit însă într-un moment delicat, riscând să amplifice criza dintre Iran şi Occident. Nava a fost capturată la câțiva kilometri de Gibraltar, într-o zonă despre care Marea Britanie consideră că îi aparţine, deşi Spania, ce revendică Gibraltarul, susţine că incidentul a avut loc în apele sale teritoriale. Mai mult, ministrul spaniol de Externe, Josep Borrell, a declarat că petrolierul a fost capturat la solicitarea Statelor Unite.

Tensiunea din aceste zile din Golful Persic este accentuată și de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a condamnat atitudinea mult prea „lejeră” a Uniunii Europene față de Iran: „Îmi amintește de amorțeala Europei din anii 1930 […] Aparent, sunt unii oameni în Europa care nu se trezesc până când nu ajung rachete nucleare iraniene pe teritoriul european. Atunci, va fi prea târziu. În orice caz, noi vom face tot ce putem pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare”.

Acestea fiind zise, se pare că din tot misterul ce înconjoară evenimentele care se vor derula în zonă, nu putem fi siguri decât de un lucru: SUA și Israel sunt puternic interconectate de aceeași parte a baricadei împotriva Iranului, iar declarațiile președintelui Trump din aceste zile vin să confirme acest lucru: „Sancţiunile (împotriva Iranului n.n.) vor fi intensificate curând, substanţial!”

Citește și:

Istorii Secrete. Cum s-a folosit Ceauşescu de Securitate şi Miliţie în Africa la începutul anilor ’70. INTERVIU cu istoricul Bogdan Ranteş

Trump a taxat dur apropierea lui Erdogan de Federaţia Rusă. Sistemul S-400 izolează Turcia în cadrul NATO?


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.