Cum arată un test PISA care „i-a încurcat” pe elevii români. Expert educaţional: „Şcoala românească preuniversitară, paralelă cu lumea de astăzi”

-


Desele schimbări politice de la vârful Educaţiei, slaba calificare a corpului didactic, precum şi lipsa de interes a elevilor pentru activitatea şcolară sunt elementele principale care au condus la dezastrul consemnat de testele PISA 2018. Dincolo de parazitarea politică a Educaţiei, societatea românească se află într-o criză strategică în contextul în care 44 % dintre elevii români sunt analfabeţi funcţionali, iar România se află pe locul 47 din 79 de state testate de OECD în 2018.

Cea mai mare scădere este înregistrată la matematică, unde elevii români au obţinut 430 de puncte, faţă de 444 în 2015.59% dintre elevii români pot înţelege un text de mărime medie şi doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau la ştiinţe. Aproape la fel arată procentele la matematică, dar aici 3% fac performanţă, potrivit raportului PISA publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria sau Moldova.

OECD prin intermediul PISA (Programme for International Student Assessment)  evaluează constant competenţele elevilor în vârsta de 15-16 ani pentru a se vedea în ce măsură aceştia sunt capabili să utilizeze cunoştinţele şi comptenţele de bază în viaţa de zi cu zi sau pentru integrarea pe piaţa muncii. În privinţa complexităţii testelor PISA, consultantul în educaţie şi preşedinte al Clubului Liderilor Mileniului Trei, Marian Staş a declarat, pentru Jurnaliştii.ro, că testele PISA nu sunt dificile, ci sunt altfel, în contextul în care „şcoala românească anesteziază capacitatea elevilor de a gândi critic”.

„Elevii, aşa cum învaţă în şcoală, sunt în incapacitate, în proporţie de 95% ca să rezolve astfel de subiecte, care sunt „la mintea cocoşului”. Un lucru pe care ei nu-l fac în şcoală este să gândească raţional. Stupefianta întrebare din şcoala românească: „Doamna profesoară ce înseamnă să rezolvăm o problemă?”. Gândeşte puţin: când pui întrebarea asta! Este noaptea minţii în şcolile din România. Atunci când elevii pun o astfel de întrebare, nu este mirare că nu ştiu să abordeze astfel de subiecte. Este ultimul efect al unei crize structurale, de securitate naţională a României în Educaţie. Şcoala românească preuniversitară este paralelă cu lumea de astăzi şi cu nevoile elevilor”, a subliniat, pentru Jurnaliştii.ro, Marian Staş (foto).

sursa foto: Marian Staş-Facebook

De asemenea, trebuie precizat faptul că „PISA nu investighează modul de performare a unui anumit curriculum şcolar, ci ceea ce ştiu şi pot face elevii în mod real, practic, la finalul învăţământului obligatoriu, precum şi abilitatea lor de a reflecta activ asupra propriului proces de cunoaştere şi asupra propriilor experienţe de învăţare”.

Vă prezentăm un test PISA din 2015 pentru CITIRE. Mai multe exemple de teste pentru MATEMATICĂ şi ŞTIINŢE, puteţi găsi aici.

„GRAFFITICele două scrisori sunt luate de pe Internet şi se referă la graffiti. Graffiti este un gen de pictură ilegală sau de scriere pe pereţi sau oriunde în altă parte. Referă-te la aceste scrisori pentru a răspunde la următoarele întrebări.

“Sunt neagră de supărare deoarece pereţii şcolii sunt curăţaţi şi redecoraţi pentru a patra oară pentru a scăpa de graffiti. Creativitatea este admirabilă dar oamenii ar trebui să găsească modalităţi de a se exprima care să nu impună societăţii cheltuieli suplimentare.

De ce să dăunezi reputaţiei tinerilor pictând graffiti acolo unde este interzis să o faci? Artiştii profesionişti nu îşi înşiră picturile pe stradă, nu-i aşa? În loc de asta, ei caută fonduri şi câştigă faimă prin expoziţii legale.

După părearea mea, clădirile, gardurile şi băncile din parc sunt şi ele opere de artă. Este chiar jalnic să strici arhitectura cu graffiti şi mai mult decât atât, această metodă distruge stratul de ozon. Sincer, nu pot să înţeleg de ce aceşti artişti criminali se mai obosesc dacă “operele lor de artă” sunt mereu îndepărtate imediat.”

Helga

“Gusturile nu se discută. Societatea este invadată de comunicare şi reclamă. Lozincile companiilor, nume de magazine. Afişe mari supărătoare pe stărzi. Sunt ele acceptabile? Da, cele mai multe. Sunt graffiti acceptabile? Unii oameni spun da, alţii nu. Cine plăteşte preţul pentru graffiti?

Cine plăteşte în final preţul pentru reclame? Bună întrebare. Consumatorul.

Persoanele care pun panouri publicitare vă cer permisiunea? Nu. Atunci pictorii de graffiti ar trebui să facă la fel? Nu este totul doar o problemă de comunicare – propriul tău nume, numele găştilor şi opere de artă mari pe stradă?

Gândiţi-vă la hainele cu dungi şi cadrilate care au apărut în magazine cu câţiva ani în urmă. Şi la costumele de ski. Modelele şi culorile erau furate direct chiar de pe pereţii înfloraţi. E chiar amuzant că aceste modele şi culori sunt acceptate şi admirate dar graffiti care au acelaşi stil sunt considerate îngrozitoare.

Sunt vremuri grele pentru artă.”

Sofia

Întrebarea 1:  Scopul fiecărei scrisori este:

  • Să explice ce înseamnă graffiti.
  • Să prezinte o părere despre graffiti.
  • Să demonstreze popularitatea graffiti-urilor.
  • Să spună oamenilor cât de mult se cheltuie pentru îndepărtarea graffiti-urilor.

Întrebarea 2:  Helga se referă la “cheltuielile” pe care graffiti le impune societăţii. Una dintre acestea este costul îndepărtării graffiti-urilor din locurile publice. La ce altă “cheltuială” se mai referă Helga?…………………………………………………………………………………………………….

Întrebarea 3: De ce se referă Sofia la reclamă? …………………………………………………………………………………………………………………

Intrebarea 4A:  Cu care dintre cele două autoare eşti de acord? Explică-ţi răspunsul folosind propriile cuvinte pentru a te referi la ceea ce se spune într-una sau în ambele scrisori…………………………………………………………………………………………………………………

Întrebarea 4B:  Putem discuta despre ce spune o scrisoare (conţinutul ei). Putem discuta despre felul în care este scrisă o scrisoare (stilul ei). Indiferent cu care scrisoare eşti de acord, în opinia voastră, care crezi că este mai bună? Explică-ţi răspunsul prin referire la felul în care una sau ambele sunt redactate………………………………………………………………………………………………………………….”

TOPUL primelor 10 state din lumea în clasamentul PISA 2018

OECD a dat marţi publicităţii clasamentul PISA 2018 în ceea ce priveşte competenţele dobândite în trei secţiuni de elevii lor în vârstă de 15 ani înscrişi în sistemele naţionale de educaţie: „lectură”, „cultură ştiinţifică” şi „matematică”.

Lectură:

Această secţiune a reprezentat „dominanta” ediţiei din 2018 a clasamentului. Pentru a reuşi la testele şcolare, elevii trebuie să demonstreze că sunt capabili „să înţeleagă şi să utilizeze texte scrise, dar şi să se gândească la cuvintele lor şi să îşi imagineze”.

Topul 10:

1- Teritorii din China (inclusiv Beijing şi Shanghai);

2-Singapore;

3-Macao(regiune autonomă din China, fostă colonie a Portugaliei);

4-Hong Kong (regiune autonomă din China, fostă colonie a Marii Britanii);

5- Estonia;

6-Canada;

7-Finlanda;

8-Irlanda;

9-Coreea de Sud;

10-Polonia.

Ştiinţe:

Această secţiune a inclus cunoştinţe de fizică, ştiinţe despre viaţă, Terra şi Univers, dar şi noţiuni de abordare şi explicaţii ştiinţifice.

Top 10:

1- Teritorii din China ( Beijing şi Shanghai);

2-Singapore;

3- Macao;

4- Estonia;

5- Japonia;

6- Finlanda;

7- Coreea de Sud;

8- Canada;

9-Hong Kong;

10 -Taiwan.

Matematică:

În această secţiune a fost vorba despre „a formula, folosi şi interpreta matematica în diverse contexte”.

Top 10:

1-Teritorii din China (inclusiv Beijing şi Shanghai);

2- Singapore;

3- Macao;

4-Hong Kong;

5- Taiwan;

6-Japonia;

7- Coreea de Sud;

8- Estonia;

9-Olanda;

10- Polonia.

În ceea ce priveşte TOP 10 state ale lumii PISA-OECD se observă mici fluctuaţii în clasamentele din 2009-2012-2015 şi 2018, după cum urmează: Shanghai a fost lider în 2009 şi 2012, după care în 2015 şi 2018 a devenit B-S-J-E China. Din Top 10 începând din 2009 au ieşit Australia, Noua Zeelandă şi Belgia, iar Estonia şi Finlanda au avansat constant.

Anisie nu se teme de dezastrul din Educaţie

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat, marţi, la postul Digi24 că rezultatele testelor PISA, unde România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, „nu trebuie neapărat să ne îngrijoreze, pentru că accentul nu se pune neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe ce aplică”.

„Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evalare internaţională. Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”, a adăugat ministrul liberal al Educaţiei.

Potrivit acesteia, Ministerul Educaţiei trebuie să găsească soluţii astfel încât să nu mai ne aflăm în astfel de situaţii.

Citeşte şi:

Cum se poate „însănătoşi” Educaţia după dezastrul de la testele PISA. România, ţara analfabeţilor funcţionali

Cioloş: „Elevii  români învaţă după un curriculum care nu are legătură cu viaţa reală”

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.