Un nou episod în războiul comercial dintre SUA şi China. Terorism economic versus război hibrid?

-


Beijingul susţine că războiul comercial bilateral lansat de preşedintele american Donald Trump cu taxe vamale punitive şi sancţiuni vizând întreprinderile sale constituie ”terorism economic”, scrie AFP.

„Această instigare premeditată la un conflict comercial este terorism economic, şovinism economic şi hărţuire economică în stare pură”, a declarat în cursul unei conferinţe de presă vice-ministrul chinez de externe Zhang Hanhui.

În spatele confruntării dintre Washington şi Beijing se joacă statutul Chinei ca ţară în curs de dezvoltare şi viitorul guvernanţei economice mondiale. Dar acest conflict aduce prejudicii şi companiilor europene şi afectează infrastructura de livrări din lumea întreagă. În iunie 2018, Donald Trump a anunţat impozitarea cu 25 la sută a unor produse chinezeşti, inclusiv a 800 de categorii de importanţă strategică pentru importurile Chinei, de exemplu a maşinilor.

China a răspuns simetric – în aceeaşi lună s-a anunţat introducerea unor tarife de 25 la sută la 659 de categorii de produse americane, în valoare de 50 miliarde dolari. Având în vedere noile taxe, vor fi afectate practic jumătate din importurile americane din China, în valoare de aproximativ 506 miliarde dolari, dar şi cea de a doua jumătate este ameninţată. La câteva ore după anunţarea noilor tarife, Beijingul a luat măsuri similare de răspuns.

Astfel, oficialii de la Beijing au anunţat categoriile de produse pe care le va taxa suplimentar, în valoare de 60 de miliarde de dolari – de la gaze lichefiate la avioane. În schimb, companiile americane şi din alte ţări spun că Beijingul le blochează accesul pe piaţa chineză sau face presiuni pentru a le scoate de acolo. Potrivit reprezentanţei comerciale a SUA, pentru a avea acces pe piaţă, China cere companiilor străine să-i pună la dispoziţie tehnologiile, iar uneori recurge chiar la furt cibernetic.  Deocamdată tarifele impuse de Trump nu afectează prea vizibil China, consideră profesorul de economie al Universităţii din Maryland, Peter Morici. „Un regim precum cel din China are pârghii de presiune pentru a reacţiona la tarifele lui Trump. Beijingul îşi poate modifica cursul valutar sau poate transfera pagubele pe seama producătorilor”, a declarat economistul Morici.

Pe de altă parte, Camera de comerţ a Uniunii Europene arăta, pe 18 septembrie, că acest conflict aduce prejudicii companiilor europene şi afectează infrastructura de livrări din lumea întreagă. Analiştii precizau faptul că Donald Trump a ales în mod unilateral arma războiului tarifar în numele luptei contra dezechilibrelor comerciale, dar este o alegere absurdă şi periculoasă.

În schimb, şeful Statului Major American, generalul Joe Dunford a declarat că preşedintele chinez, Xi Jinping, nu şi-a respectat angajamentul de a nu militariza arhipelagurile sub controlul Beijingului în Marea Chinei de Sud.

„În toamna lui 2016, preşedintele Xi Jinping i-a promis preşedintelui Obama că nu va militariza aceste insule. Acum, vedem acolo piste de aviaţie cu o lungime de peste trei kilometri, complexe de depozitare a muniţiei, desfăşurări de capacităţi de apărare antirachetă, capacităţi aeriene”, a subliniat generalul Dunford.

Potrivit acestuia, se impune o „acţiune colectivă împotriva acelor care încalcă normele şi regulile internaţionale”.

„Nu sugerez un răspuns militar”, a adăugat şeful Statului Major american, într-un discurs la Brookings Institution.

Suferind de un sentiment de încercuire din partea puterilor rivale (Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, plus bazele americane), China condusă de Xi Jinping depune eforturi intense pentru a deveni o mare putere maritimă. În conflictele de suveranitate care îl opun vecinilor săi din Marea Chinei de Sud, Beijingul nu mai are reticenţe să aducă în discuţie situaţia existentă până la acea dată.

Aceste ambiţii navale tot mai afirmate îngrijorează în special ţările din Asia de Sud-Est, dar şi Washingtonul care se teme că va pierde într-o zi supremaţia din oceane.

Citeşte şi:

Spionajul rusesc în Balcanii de Vest. Puciul eşuat de la Podgoriţa, GRU şi lecţia pentru România

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.