Cum a ajuns Rusia la granițele României

-


Guvernul de la Belgrad a semnat zilele trecute acordul de aderare la Uniunea Economică Eurasiatică, organizație din care mai fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan, făcând un pas important în direcția Moscovei, în ciuda avertismentelor venite din partea Uniunii Europene.

Serbia devine astfel primul stat din afara fostei URSS care se apropie de această Uniune Economică Euroasiatică.

„Aceasta nu este o cale opusă, ci complementară la politicile noastre europene și a căii spre Uniunea Europeană. Este în interesul UE să avem o Serbie puternică economic și acordul de liber schimb cu EUU ne va oferi șansele”, a încercat să dreagă busuiocul premierul sârb Ana Brnabic după semnarea actului.

Cu toate acestea, există numeroase voci care consideră că acest act reprezintă un avertisment din partea Serbiei în contextul ezitărilor care vin din partea Europei de Vest cu privire la aderarea țării la Uniunea Europeană. Ba chiar este acuzat președintele sârb Aleksandr Vucic, fost om de încredere al lui Miloșevici, și care domină autoritar scena politică de la Belgrad de ani buni, că a făcut un joc la dublu în toată această perioadă încercând să adere la UE, dar fără a renunța la apropierea de Vladimir Putin cu care încearcă să cultive relații excelente.

În privința Uniunii Economice Eurasiatice, trebuie spus că aceasta a fost gândită de președintele rus Vladimir Putin ca o alternativă la piața Uniunii Europene, fiind însă departe de a oferi avantajele economice ale acesteia, deși statele membre ale acestei organizații au acorduri de comerț liber cu China. Acest acord comercial euroasiatic nu este însă susţinut pe scară largă în Serbia. Potrivit unui studiu realizat recent de către Biroul de cercetare socială din Belgrad, doar aproximativ 17% dintre sârbi susţin aderarea Serbiei la Uniunea Economică Euroasiatică, aproape jumătate din sârbi (45%) considerând aderarea la UE drept cel mai bun viitor pentru ţara lor.

În privința UE, trebuie menționat că Serbia a început negocierile de aderare la această organizație încă din 2011, după ce făcuse această solicitare în decembrie 2009, și a primit statutul de candidat la 01 martie 2012. Iar după o scurtă amânare provocată de controversele asupra regiunii Kosovo, negocierile s-au reluat în 2013. În calitate de candidat, Serbia primește și un ajutor de dezvoltare de 2,9 miliarde de euro până în 2020, iar din 2008 cetățenii sârbi pot circula fără viză în Spațiul Schengen, România și Bulgaria.

În altă ordine de idei, pentru Serbia, aderarea la Uniunea lui Putin ar însemna și un acces mai mare pentru exportul său de produse, în special agricole. De exemplu, în cadrul acordului, Serbia va putea exporta fără taxe vamale 2.000 de tone de țigări, aproximativ 90.000 de litri de coniac, 400 de tone de brânză de vacă și cantități nelimitate de brânză de capră și oaie, precum și cantități nelimitate de ţuică de fructe. Singura problemă este că nu prea e clar cum se va putea realiza practic o aderare a Serbiei atât la Uniunea Vamală a lui Putin, cât şi la Uniunea Europeană. Este evident că vor fi conflicte tarifare, ca să nu mai vorbim că o ţară asociată economic cu Uniunea Europeană nu poate fi în acelaşi timp asociată cu Rusia prin tarife preferenţiale, dat fiind că Rusia este acum supusă unor sancţiuni comerciale ale UE.

Încheiem prin a spune că Serbia a fost dintotdeauna un cap de pod al Rusiei în Balcani, iar aderarea Serbiei la Uniunea Euroasiatică a lui Putin ar pune de fapt capăt în mod decisiv tentativelor de apropiere a Belgradului de UE. O dovadă clară în acest sens este faptul că responsabilii UE dezaprobă din ce în ce mai mult dovezile de loialitate ale Serbiei faţă de Moscova, inclusiv refuzul său de a se alătura sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei. Nu trebuie uitat nici faptul că războiul din Kosovo, intervenția Occidentului și declararea independenței acestei provincii au motivat Serbia să se apropie și mai mult de Rusia, în cadrul a ceea ce am putea spune că este un fel de alianță slav-ortodoxă. Mercenari sârbi au ajuns astfel să lupte în Crimeea și estul Ucrainei, Rusia având la rândul său în Serbia, cu aprobarea acesteia, diverse structuri de informații.

Și că tot a venit vorba: putem face oare aici și o legătură cu Sebastian Ghiță, care dintre toate țările din lume a ales să se ascundă tocmai în Serbia? Sau mai bine am putea face o legătură cu Victor Ponta, apropiat atât de tare de Serbia încât a devenit consilier al președintelui sârb Aleksandar Vučić, de la care Ponta a primit de altfel și cetățenia sârbă?

Citește și:

Iluzia bunăstării pe datorie se apropie de sfârşit. Ce se va întâmpla cu economia României?

Firea începe să simtă pe pielea ei ce înseamnă să mergi prea departe într-o campanie electorală

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.