Vecinii României, în zodia crizelor politice

-


Am vorbit recent despre faptul că în Balcanii de Vest au interese foarte mari atât SUA și Uniunea Europeană, cât și Rusia și China. SUA urmărește să atragă statele din această zonă pentru a forma din ele partea de sud a unui coridor care să oprească legătura Moscovei cu Berlinul.

Desigur, ne referim la coridorul intitulat Inițiativa celor Trei Mări, coridor ce trebuie să înceapă la Marea Baltică și să se termine la Marea Neagră și la Adriatica cea vecină cu Balcanii de Vest.

Berlinul are interesul de a se opune acestei strategii a SUA: interesul său pentru uriașele zăcăminte, dar și pentru piața Rusiei, este imens, iar prin Nord Stream 1 și 2, conducte care ocolesc pe sub apă „bariera” americană, se pot transporta doar gaze. Pentru multe alte materiale este nevoie fix de pământul european pe care Washingtonul se pregătește să îl domine.

Rusia, la rândul său, se opune planului american din aceleași motive, plus altele ceva mai „soft”: în Balcani există și slavi și ortodoxie, iar aceste lucruri sunt importante pentru Moscova și nu trebuie luate în derâdere. La urma urmei, Rusia a intrat în Primul Război Mondial pentru Serbia, nu pentru altceva.

Ultima pe listă, China, dorește să creeze în Balcanii de Vest o stare de permanentă tensiune pentru SUA, pentru a-i atrage atenția aici și a o ține cât mai departe de Pacific.

Cum se vede, avem în Balcani o intrigă pe care am putea-o numi desăvârșită dacă denumirea acestei zone de „butoi cu pulbere al Europei” nu ne-ar determina să o numim mai degrabă deosebit de periculoasă. Și, ca să încheiem acest capitol, se poate înțelege ușor că aici asistăm astăzi la un joc gen SUA împotriva lumii…

Evident, cum se întâmplă când puterile lumii se ciocnesc, în zona Balcanilor de Vest au fost activate o sumedenie de lideri, partide politice și organizații neguvernamentale care au împins la tot soiul de tensiuni politice ce au făcut ca atmosfera din țările din această zonă să fie de nesuportat. Desigur, orice asemănare cu anumiți lideri, partide și organizații neguvernamentale din România este pur întâmplătoare…

Scurtă radiogafie a prezentului politic în Balcanii de Vest

Acestea fiind zise, să ne oprim la fiecare stat dintre cele ce formează Balcanii de Vest și să trecem la o scurtă radiogafie a prezentului politic.

Să începem cu Serbia. În Serbia, protestele împotriva actualului preşedinte Aleksandar Vučić durează de la sfârşitul lunii noiembrie şi devin tot mai puternice și mai bine organizate. Apogeul acestora îl va reprezenta o mare adunare populară de la Belgrad din 13 aprilie. Scena politică de la Belgrad e complexă, puterea trebuie să facă faţă la două mari provocări: în primul rând, combaterea opoziţiei care mizează din ce în ce mai mult pe protestele de stradă, iar în al doilea rând, gestionarea în mod adecvat a chestiunii Kosovo, care a intrat într-o fază cu tensiuni nemaiîntâlnite. Ambele provocări politice influenţează atât procesele interne de reformă, cât și integrarea europeană a ţării.

În Muntenegru, în timpul săptămânii, sunt proteste în localităţi mai mici, ce sprijină protestele masive din capitală care au loc în fiecare weekend. Problema muntenegreană este complicată. Peste divergenţele normale dintre putere şi opoziţie, se suprapun chestiuni de identitate etnică, rezultate slabe anticorupţie, precum şi dorinţa Moscovei de a perturba integrarea Muntenegrului în NATO.

În Albania, protestele s-au intensificat în ultima vreme, fiind însoţite de violenţe între protestatari şi forțele de ordine, într-un mod tipic albanez, manifestanţii amenințându-l cu violenţe fizice inclusiv pe actualul premier, considerat responsabil de menținerea la putere a unui regim bazat pe incompetență şi corupţie.

Ceva scandal este și în Republica Srpska din Bosnia și Herțegovina, din cauza eternelor divergențe dintre grupările bosniace și cele sârbe, de această dată inflamate și mai mult pe subiectul aderării Bosniei și Herțegovinei la NATO.

Singura zonă din Balcanii de Vest unde este acalmie este, culmea, Kosovo-ul „albanez”. Este însă o liniște generată de teroare. Scena politică din această zonă este strâns unită în jurul obiectivului privind recunoaşterea de către Serbia a independenţei şi integrităţii teritoriale a Kosovo, iar mica opoziție politică sârbă este mult prea conștientă că niște eventuale proteste din partea ei ar fi rapid înecate în sânge de către extremiștii albanezi, fără ca Serbia să poate interveni decât cu prețul unui nou război cu Occidentul.

Desigur, la final ne putem și întreba ce amenințări pot apărea pentru România din partea Balcanilor de Vest, așa cum sunt ei astăzi.

Astfel, în primul rând, putem vorbi despre o creștere a criminalității organizate transfrontaliere, dat fiind faptul că aceasta deseori este produsul unor facțiuni radicale etnice sau religioase ce se reactivează sau formează în perioade tulburi. De menționat că în aceste facțiuni acționează numeroși luptători membri ai diferitelor grupări teroriste internaționale, întorși de pe fronturile din Siria și Irak.

Nu în ultimul rând, noi, românii, nu trebuie să uităm că estul Serbiei este parte a vetrei străromâne, iar mai spre vremurile noastre, zona Timocului este acel teritoriu în care românii sunt majoritari, o chestiune care ar trebui să ne sensibilizeze la pachet cu grija cu care trebuie să urmărim evenimentele din această parte a Europei.

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.