Dragnea aduce miercurea neagră a democrației în Camera Deputaţilor

-


O lege cu puternic iz totalitar se află azi pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, lege cu cel mai rapid parcurs din istoria parlamentarismului românesc. Cunoscută deja sub numele de Legea anti-defăimare, propunerea legislativă iniţiată de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, va fi discutată astăzi.

Dacă va fi adoptată, legea lui Liviu Dragnea va reprezenta o botniţă pusă presei şi utilizatorilor reţelelor de socializare Facebook şi Twitter.

Criticile severe sau dezvăluirile pot fi catalogate ca fiind defăimări

Încă din luna octombrie de când a fost adoptată de Senat, propunerea legislativă a lui Liviu Dragnea a fost extrem de criticată, iar începând de marţi 9 februarie, s-a declanşat o adevărată furtună după ce în comisiile sesizate pe fond s-au adus o serie de modificări care acutizează textul.

PSD şi aliaţii săi UNPR şi ALDE au încercat să “rezolve” propunerea lui Liviu Dragnea cât mai discret posibil. Şi pentru a acoperi pe cât posibil până la intrarea în plen, inevitabilul scandal PSD a declanşat un mega război mediatic contra proiectului legii prevenţiei iniţiat de PNL, un război complet inutil, pentru că PSD şi aliaţii săi pot foarte uşor să respingă proiectul sau să-l modifice substanţial. După care s-a trecut intempestibil la introducerea în ultimele faze ale procedurii parlamentare a “legii anti-defăimare”.

Iniţial, proiectul lui Liviu Dragnea NU se afla pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor. Dar a fost trecut luni în şedinţa de Birou Permanent. Redăm un fragment din stenograma şedinţei Biroului Permanent de luni 8 octombrie:

Domnul Petru Gabriel Vlase: Dacă la ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor aveţi obiecţii? Liderii? Vă rog domnule Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru: Mulţumesc domnule preşedinte.Vă rog mult de tot să introducem pe ordinea de zi, sub rezerva depunerii raportului, a PLx 649/2015 – este vorba de promovarea demnităţii şi toleranţei faţă de diferenţele de grup şi PLx 833/2015 – este vorba de recepţia Palatului Parlamentului. Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog, intervenţii, obiecţii? Nu sunt. Aprobat.

Domnul Ludovic Orban: O întrebare.

Domnul Petru Gabriel Vlase: Vă rog.

Domnul Ludovic Orban: Primul proiect de lege este proiectul de lege iniţiat de domnul Dragnea?

Domnul Petru Gabriel Vlase: Da.

Domnul Ludovic Orban: Am înţeles.

Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.

Cel mai rapid traseu legislativ din istoria României

Proiectul legii lui Liviu Dragnea a bătut toate recordurile de viteză din istoria parlamentarismului românesc, inclusiv şi cel privind perioada comunistă când exista Marea Adunare Naţională.

Pe 5 octombrie 2015 proiectul a fost prezentat în Biroul Permanent al Senatului; în aceeaşi zi a fost trimis la trei comisii (două pentru aviz şi una pentru raport) cu termen de finalizare a raportului 24 de ore !!!. Pe 7 octombrie 2015 comisiile au dat avizele iar cea sesizată pe fond a finalizat raportul, tot pe 7 octombrie s-a dezbătut în Senat şi s-a dat şi votul final.

Culmea, punctul de vedere al Guvernului Ponta IV a plecat de la Palatul Victoria pe 7 octombrie, dar a fost înregistrat la Senat, pe 9 octombrie, deci la două zile după adoptare. Precizăm că propunerea legislativă a lui Liviu Dragnea nu a intrat în traseul legislativ în regim de urgenţă.

Şi la Cameră, traseul a fost foarte, foarte rapid. Pe 12 octombrie 2015 propunerea legislativă a lui Liviu Dragnea a intrat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru a fi repartizată la comisii. Faptul că şi-a încetinit parcursul (totuşi, faţă de alte proiecte care zac luni de zile la camera decizională, parcursul este şi aici unul expres) s-a datorat în primul rând valului de critici venite din zona societăţii civile şi (mai) ales tragediei de la “Colectiv”.

O astfel de lege adoptată în perioada de vârf a “emoţiei Colectiv”, ar fi generat în noiembrie 2015, pagube imense PSD, UNPR şi ALDE.

Comparaţie între traseul legii „Dragnea” şi una cerută de români

Legea „Dragnea”

– înregistrare Senat: 21 septembrie 2015

– prezentare la Biroul Permanent al Senatului: 5 octombrie 2015

– raport favorabil al Comisiei pentru drepturile omului: 7 octombrie 2015

– înscris pe ordinea de zi în plenul Senatului: 7 octombrie 2015

– dezbatere şi adoptare în plenul Senatului: 7 octombrie 2015

– prezentare la Biroul Permanent al Camerei: 12 octombrie 2015

– primire avize de la comisii: 21.10, 28.10, 12.11 – 2015

– raport favorabil comisiile Juridică şi Drepturile omului – 9 februarie 2016

Propunere lege alegeri primari în două tururi (autor- parlamentari PNL)

– înregistrare Senat: 28 septembrie 2015

– prezentare la Biroul Permanent al Senatului: 9 noiembrie 2015

– raport favorabil al Comisiei juridice: 3 decembrie 2015

– înscris pe ordinea de zi în plenul Senatului: 8 decembrie 2015

– vot în Senat de retrimitere la comisia juridică: 8 decembrie 2015

– raport suplimentar negativ al comisiei juridice: 17 decembrie 2015

– prezentare la Biroul Permanent al Senatului: 8 februarie 2016 !!

– anulare a avizelor şi rapoartelor comisiilor şi reluare de la zero a procedurii la comisii, pentru aviz şi comisii pentru raport: 8 februarie 2016 !!! (procedură unicat)

Notă: Se poate spune că până la anularea traseului legislativ, prin votul PSD, UNPR şi ALDE, parcursul legislativ de la Senat a fost unul relativ accelerat.

Cine şi cum a votat legea „Dragnea” la Senat

Pe 7 octombrie, propunerea legislativă a avut următoarea linie de vot: 52 „pentru” (PSD – 41, UNPR – 6, ALDE – 4, UDMR -1, PNL – 1); 23 „contra” (PNL-20, PSD -3) 3 abţineri (PNL – 1, UDMR – 1, PSD – 1)

PSD

Mihai Fifor (Dolj – lider grup parlamentar, noul preşedinte CN)

Gabriela Vrânceanu Firea (Ilfov – noul preşedinte PSD Bucureşti)

Ecaterina Andronescu (Bucureşti – vicepreşedinte PSD)

Gabriel Mutu, Cătălin Croitoru (Bucureşti), Constantin Tămagă (Argeş), Florian Bodog (Bihor), Ioan Deneş (Bistriţa-Năsăud), Viorel Chiriac, Marius Coste (Braşov), Ion Rotaru (Brăila), Alexandru Cordoş (Cluj), Nicolae Moga (Constanţa), Valentin Calcan, Leonardo Badea (Dâmboviţa), Gheorghe Şaghian, Nicolae Marin (Galaţi), Nicolae Bădălău (Giurgiu), Marian Pavel (Ialomiţa), Florin Constantinescu, Constantin Lazăr (Iaşi), Marius Sorin Bota (Maramureş), Alexandru Frăţean (Mureş), Ioan Chelaru, Leonard Cadăr (Neamţ), Georgică Severin, Augustin Mitu, Radu Oprea (Prahova), Sorin Ilieşiu, Viorel Arcaş (Sibiu), Neculai Bereanu, Ovidiu Donţu (Suceava), Timotei Stuparu, Nicolae Mohanu, Florinel Dumitrescu (Teleorman), Gabriela Creţu, Doina Silistru (Vaslui), Florinel Butnaru (Vâlcea), Petru Filip (Vrancea), Ilie Sârbu (Timiş – actualmente la Curtea de Conturi)

UNPR

Haralambie Voichiţoiu (Hunedoara)

Teiu Păunescu (Olt)

Şerban Mihăilescu (Botoşani)

Iulian Cristache (Argeş)

Ion Purec (Caraş-Severin)

Marcel Bujor (Bacău)

ALDE

Daniel Constantin (Argeş)

Mihai Niţă (Olt)

Mircea Baniaş (Constanţa)

Petru Ehergartner (Timiş)

UDMR

Wegh Alexandru (Sălaj)

PNL

Puiu Haşotti (Constanţa)


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

bookmark icon