Ziua Regalităţii. Ce reprezintă 10 Mai pentru naţiunea română

-


Ziua de 10 Mai are o triplă semnificaţie în istoria României şi implicit în conştiinţa naţiunii întrucât uneşte trei evenimente fundamentale de la baza formării Regatului României, după cum urmează: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului Rege al ţării.

 

sursa foto: antena 1

Legea prin care a fost proclamată ieşirea de sub suzeranitatea Imperiului Otoman a fost adoptată de Parlament pe 10 mai 1877. Ziua de 10 Mai a fost vreme de 80 de ani Ziua Naţională a României. La această dată, în 1866, Carol I a intrat în Bucureşti. 11 ani mai târziu, a fost declarată Independenţa. Iar pe 10 Mai 1881, a fost declarat Regatul României.

Liantul care a legat aceste trei evenimente fundamentale de la baza naşterii României Moderne a fost Monarhia. Aceasta s-a identificat pe deplin cu năzuinţele naţiunii şi totodată a rămas întipărită în memoria colectivă a românilor, iar România de astăzi este şi rodul muncii: Regelui Carol I, Reginei Elisabeta a României, Regelui Ferdinand I, Reginei Maria,  Regelui Carol al II-lea, Reginei Mamă Elena și a lui  Mihai I al României.  Prin intermediul acestora, instituţia monarhică a dat foarte multe naţiunii române: independenţa, făurirea României Mari şi întreg procesul de modernizare, fără de care nu am fi avut România de astăzi.

Timp de opt decenii, între 1866 şi 1947, în calendarul sărbătorilor naţionale româneşti, 10 mai a fost reperul principal, Ziua naţională a României fiind respectată şi sărbătorită de toţi românii. La parada militară din fiecare 10 mai erau în frunte  Regele şi Regina, iar românii participau în număr mare, dorind să-şi cinstească patria şi suveranul.

În urma abdicării de la tron a regelui Mihai I şi înlăturarea monarhiei constituţionale la 30 decembrie 1947, s-a trecut şi la demolarea brutală a tuturor simbolurilor României Regale.  Astfel că, semnificaţia zilei de 10 mai drept- Zi a Regalităţii- a fost integral eliminată, iar proclamarea Independenţei nu a mai fost legată de această dată.

Prin instaurarea regimului comunist, ziua de 23 august a devenit Ziua naţională a României, marcată prin parade şi spectacole grandioase ale proslăvirii cultului personalităţii corifeilor dogmei comunismului. În perioada comunistă, sărbătoarea de 10 Mai a fost ştearsă definitiv din memoria colectivă, iar când se vorbea despre independenţă de stat se invoca numai discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai.

10 MAI 1866- Ziua Regalităţii: sosirea Principelui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România:

Prima semnificaţie a zilei de 10 Mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România în anul 1866. Cu acceptul Împăratului  Napoleon al III-lea şi al Regelui Prusiei, Wilhelm I, Principele Carol a pornit spre România la sfârşitul lui aprilie 1866.

În ziua de 8 mai ajungea cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intra în Bucureşti şi începea cea mai lungă domnie din istorie, vreme de 48 de ani. Din acest moment, 10 Mai a intrat în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei. Fusese desemnat, prin plebiscit, la 2 aprilie 1866, drept domnitor, după înlăturarea brutală a lui Alexandru Ioan Cuza, la 11 februarie de din scaunul domnesc.

sursa foto: Q Magazine

Izbucnise un grav conflict, în acea perioadă, între Prusia, ţara natală a prinţului, şi Imperiul Habsburgic, iar Carol a fost nevoit să călătorească sub o identitatea falsă de Karl Hettingen, până la Turnu Severin. I.C.Brătianu l-a însoţit cu trăsura prin oraşele Horezu, Râmnicu-Vâlcea, Curtea de Argeş, Câmpulung şi Târgovişte, vechiul drum al ţării, păstrat mai târziu în memorie drept „Drumul lui Carol”.

În discursul care a urmat jurământului din Dealul Mitropoliei, Carol I afirma: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”. Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai 1866, Carol, va rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când va fi proclamat rege.

10 MAI 1877- Ziua Independenţei: Parlamentul a adoptat legea prin care a fost proclamată ieşirea României de sub suzeranitatea Imperiului Otoman:

Obţinerea independenţei României faţă de Imperiul Otoman a fost unul dintre cele mai importante evenimente ale domniei lui Carol I, care i-a adus un prestigiu internaţional imens. Totodată, Congresul de la Berlin, din 1878, a consfinţit independenţa absolută a României faţă de Imperiul Otoman.

Dintre marile puteri europene, Franţa a primit cu rezervă „Proclamaţia de Independenţă”, iar Regatul Unit al Marii Britanii chiar cu ostilitate, în timp ce Imperiul Otoman a reacţionat dur la acţiunile politice şi militare ale românilor cu măsuri de descurajare: diplomaţii români de la Constantinopol au fost suspendaţi,

În bătăliile de la Plevna şi Griviţa, trupele române, conduse de Regele Carol I, s-au comportat cu adevărat vitejeşte pe câmpul de luptă, iar cucerirea Vidinului a încheiat participarea victorioasă a armatei române la Războiul de Independenţă.

Armata română şi-a făcut intrarea triumfală pe Podul Mogoşoaiei din Bucureşti pe 8 octombrie 1877. Pe 13 iulie 1878, prin Tratatul de la Berlin, marile puteri europene au recunoscut independenţa României, în a cărei componenţă intrau Delta Dunării, Insula Şerpilor şi Dobrogea, până la linia de la est de Silistra – sud de Mangalia.

sursa foto: Balcanii si Europa

 10 MAI 1881-  Ziua Proclamării Regatului României – stat independent şi suveran-

În data de 14 martie/26 martie 1881, camerele reunite ale Parlamentului votaseră transformarea ţării din principat în Regatul României, iar proclamarea independenţei în 1877, recunoscută şi de marile puteri, deschisese pentru statul român calea transformării în regat cu un rege în fruntea lui. Pe 10 mai, pe Dealul Mitropoliei, unde jurase credinţă ţării ca domnitor cu 15 ani în urmă, Carol I şi-a pus pe cap coroana de Rege al României, făcută din oţelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului de la 1877, iar soţia lui, Elisabeta, a fost încoronată ca Regină.

Pe 10 mai 1881, se năşteau oficial Regatul României şi Familia lui Regală, iar Carol I devenea primul rege al României şi primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen.

Regele Carol I s-a stins din viaţă la 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş, după o domnie de 48 de ani şi a lăsat în urma sa o monarhie consolidată, respectată în Europa, dar şi un stat modern şi puternic economic şi politic.

Ca zi naţională, 10 mai era şi data la care se organiza bătaia cu flori la şosea. Caracterul festiv al manifestării a fost interzis în 1917, după ce Bucureştiul a fost ocupat de armata germană, şi reluat după eliberare. Din 1947, regimul comunist a renunţat complet la sărbătorirea regalităţii, după abdicarea forţată a regelui Mihai I al României.

Pe 22 aprilie 2015, Camera Deputaţilor a înfăptuit cuvenita reparaţie morală, proclamând ziua de 10 mai- drept sărbătoare naţională.

sursa foto: pressalert.ro

Legea din 2015 prevede că „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale organizează manifestări cultural-artistice”.

Citeşte şi:

Ce a adus în prim-plan presa străină despre Summitul de la Sibiu

 

 

 

 


Ne-ar plăcea să aflăm ce crezi despre cele de mai sus...

comments icon 0 comments
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.